Media dobanzilor practicate de bancile comerciale autohtone la creditele acordate in lei va scadea la 17-18% in 2005, a declarat, ieri, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si prim-vicepresedintele Alpha Bank, Radu Ghetea.
In prezent, media dobanzilor practicate de institutiile bancare este de circa 24%. Totodata, vor fi mai mici si dobanzile platite de institutiile bancare pentru depunerile in moneda nationala.
De asemenea, diferenta dintre dobanzile practicate de banci la credite si cele achitate pentru depozite va ajunge, anul viitor, la nivelul sistemului bancar, la 7-8 procente, potrivit presedintelui ARB. In prezent, diferenta dintre cele doua dobanzi este de 10 procente.
Bancherii anticipeaza o reducere lenta a dobanzilor
Ratele dobanzilor practicate de banci vor scadea intr-un ritm moderat, intrucat Banca Nationala a Romaniei va incetini ritmul de reducere a dobanzii de interventie, iar miscarile bancii centrale sunt urmate de institutiile de credit comerciale cu intarziere, sustin bancherii. "Scaderea in cascada, in timp, a dobanzii de interventie nu va duce automat la scaderea dobanzilor de piata.
Exista o provocare, pana la ce nivel vor putea bancile sa scada dobanda", a declarat, marti, Nicolae Danila, presedintele Bancii Comerciale Romane, institutie care detine o cota de 30% din sistemul bancar romanesc. O viteza mai mica de reducere a dobanzilor este anticipata si de fostul ministru de Finante, Daniel Daianu.
Analistul economic sustine ca derapajul inflationist, anticipat pentru prima parte a anului viitor, va obliga banca centrala sa tina dobanda la un nivel constant pentru o perioada de timp mai lung.
Desi intrarile favorizate de liberalizarea contului de capital, prevazuta pentru inceputul anului viitor, vor crea o presiune in sensul scaderii dobanzilor, la care va participa si aprecierea monedei nationale, banca centrala va trebui sa manifeste, in opinia lui Daianu, mai multa prudenta in reducerea ratei dobanzii de interventie.
Astfel, analistul economic apreciaza ca singurul factor cert de continuare a trendului descendent al dobanzilor este mentinerea liniei de restructurare a economiei. "Restructurarea economiei este cu siguranta cel mai potent factor de reducere a dobanzii, si nu politicile monetare. Daca politica bugetara nu va fi in continuare stricta, va afecta politica monetara", a explicat Daianu.
Liberalizarea contului de capital va contribui la scaderea dobanzilor
In acelasi timp, directorul general adjunct al ING, Misu Negritoiu, considera ca, in urma liberalizarii contului de capital, rata dobanzii de echilibru pe termen lung va scadea. Oficialul ING a aratat ca, empiric, au fost inregistrate pe termen scurt intrari de capital peste nivelul pe termen lung, in timp ce cursul de schimb real postliberalizare va fi sub nivelul de echilibru pe termen lung.
Ca rezultat, el anticipeaza unele oscilatii, in sus si in jos, ale dobanzii reale dupa momentul liberalizarii. "Cel mai probabil, rata reala a dobanzii va scadea initial si apoi va creste usor. Deci, la un moment dat, putem fi martorii unei cresteri a ratei reale a dobanzii, simultan cu aprecierea in termeni reali a monedei nationale", a mai spus Negritoiu.
Pe de alta parte, Daianu crede ca marii jucatori ai sistemului bancar, in principal BCR, vor putea sa influenteze dobanzile, avand in vedere situatia de oligopol din piata romaneasca. "Avem un jucator foarte mare, care ajuta si poate ajuta BNR, daca tinem cont ca, in realitate, banca centrala are o parghie limitata de interventie, aflandu-se in pozitia de debitor net", a mai spus Daianu.
O alta problema avuta in vedere de bancheri o reprezinta nivelul fluxurilor de valuta care vor intra in Romania imediat dupa liberalizarea contului de capital.
Estimarile privind sumele de bani intrate pana in prezent in Romania in scopul de a fructifica diferentialul de dobanda nu sunt apreciate la fel de toti reprezentantii bancilor, anticipatiile acestora evidentiind cel putin o dublare a capitalului speculativ in 2005. Cifrele privind fluxurile cu potential de volatilitate ridicat pentru 2004 variaza intre 1 si 3 miliarde de euro.
Posibilitatea iesirii unor fonduri masive nu ingrijoreaza
Bancherii nu se arata insa ingrijorati de perspectiva iesirii unor fonduri masive din Romania. Misu Negritoiu considera ca discrepanta dintre riscul de tara anuntat de agentiile de rating, aproape de investment grade, si diferentialul de dobanda foarte ridicat, va mentine capitalul strain inca mult timp pe piata romaneasca.
Potrivit oficialului ING, aceasta supozitie este sustinuta si de riscul minor la nivel politic, avand in vedere angajamentele de aderare la Uniunea Europeana. Pentru anul viitor, Negritoiu prevede o reducere a dobanzilor pana la un nivel mediu de 15-16%.
In acelasi timp, directorul ING considera necesara pentru sterilizarea capitalului atras in urma liberalizarii o diversificare a instrumentelor de plasament in lei.
