Clasa sociala este o forma de expresie a stratificarii sociale determinata de inegalitatile, diferentierile si ierarhizarile dintre oameni. Are o dimensiune economica data de venituri, proprietate si avere, dar nu se reduce la aceasta. Se adauga ocupatia, educatia, sistemul de valori, mentalitatile, limbajul, stilul de viata.

O clasificare doar in functie de venituri ar fi gresita, explica Sebastian Lazaroiu, directorul CURS. Daca doi oameni cistiga la fel intr-o luna, dar unul economiseste, pentru copii spre exemplu, iar celalalt pleaca intr-un weekend, ei apartin unor clase sociale diferite. Pe scurt, este vorba despre bani si atitudinea fata de bani data de sistemul de valori.

Romanii se raporteaza ambiguu la propria identitate sociala, multi asteptind inca paradisul in care toti sintem egali, promis de comunisti. Cu exceptia persoanelor din clasa de sus, care au constiinta apartenentei la un grup exclusivist, definit prin venituri, proprietati si stil de viata.

Gulerele albe si oligarhia

Din comunism am iesit cu doua categorii sociale, angajatii cu venituri fixe, cea mai numeroasa, si elita comunista. Sorin Ionita, vicepresedinte al Societatii Academice Romane, nu crede ca putem vorbi astazi despre clase sociale asa cum sint in Occident.

Dimpotriva, pot spune ca am ramas cu cele mostenite: „Avem gulerele albe, cei cu salariu fix, perdantii tranzitiei, si antreprenorii, de doua feluri, oligarhii care au profitat de privatizarile pe criterii politice dupa 1990 si antreprenorii onesti, fara conexiuni cu politica, despre care am putea spune ca fac parte din clasa mijlocie. Inca nu s-au ales apele“.

Sorin Ionita marturiseste ca nu a gindit niciodata despre sine ca ar putea fi in clasa mijlocie, desi indentifica un grup de intelectuali cu succes pe piata privata de idei.

Si totusi exista

Sebastian Lazaroiu se pronunta pe baza cercetarilor: „Exista clase sociale“. In opinia lui, societatea s-a stratificat puternic: o masa paupera care traieste in mediul rural si la marginea oraselor mari si imbogatitii tranzitiei, care au facut inainte de 1989 afaceri cu partidul si Securitatea, sau erau lideri locali bine situati in retelele de partid.

„Au profitat de conjuncturile favorabile, sint creatiile guvernelor postcomuniste. Putem vorbi de o elita economica a guvernarii Roman, una mai putin numeroasa a administratiei CDR si cea mai puternica, a PDSR-PSD“. Vestea buna este ca avem si o clasa mijlocie in expansiune, estimata la 15-20%, principalul beneficiar al cresterii economice din ultimii patru ani.

Clasa de mijloc, o stare de spirit

Clasa de jos, majoritara, traieste sub pragul de saracie sau are venituri care-i permit sa supravietuiasca. Aici intra cei cu salariul minim sau mediu pe economie (2.800.000, respectiv 5.900.000), somerii, pensionarii, taranii, muncitorii, fara economii personale, care au o locuinta, poate un teren agricol.

Isi petrec timpul liber in casa, maninca la restaurant cel mult o data pe an, merg rar sau deloc la cinematograf, nu au calatorit in afara Romaniei si nici nu intentioneaza sa o faca. Clasa de mijloc este mai mult o stare de spirit decit un statut economic.

„Delimitarea ei pleaca de la considerente economice, dar nu se rezuma la ele, avind valori, comportamente politice, stiluri de viata proprii“, considera Laureana Urse, sociolog la Institutul National de Cercetare a Calitatii Vietii.

In clasa mijlocie - singura care face corelatia intre venituri si educatie - se amesteca functionari, tehnicieni, specialisti cu studii superioare, mici antreprenori, intelectualitate urbana si rurala, fermieri.

Exista segmente care au un nivel al veniturilor ce corespunde imaginii „clasice“ a clasei de mijloc (de exemplu, angajatii firmelor profitabile) si alte segmente, intr-o situatie de pauperizare temporara ca urmare a starii economiei romanesti, profesorii, medicii, artistii, etc. Toti insa stiu cum sa-si transforme competentele in bani.

Stilul de viata este importat din Occident, merg la film, la teatru, la restaurant sau la cumparaturi, citesc mai mult decit ziare, au calatorit in strainatate, pleaca anual in vacante. Clasa de sus si-a cioplit un chip din topurile revistei „Capital“.

Ii reprezinta pe toti cei care se grupeaza in jurul unui punct maxim pe scala statutului social, care se vad si se trateaza unii pe altii ca egali.

Au cele mai mari venituri din societate, proprietati, economii de peste 100.000 de euro si stiluri de viata caracteristice. Frecventeaza aceleasi locuri publice, practica aceleasi sporturi, calatoresc frecvent in strainatate, isi petrec vacantele in locatii exotice.

Domeniile in care sint activi si isi obtin banii sint: petrol si gaze, banci, imobiliare, asigurari, constructii, industrie, comert, mass-media, agricultura.