Cazul "Buhnici" a generat la Sofia comentarii aprige cu privire la limitarea drepturilor omului prin aplicarea samavolnica a unor articole din Codul Penal bulgar contrare legislatiei internationale.
Astfel, unul dintre cei mai cunoscuti avocati bulgari, Georgi Kerelov, a apreciat ca arestarea reporterului PRO TV George Buhnici, acuzat ca a filmat cu o camera ascunsa la vama Ruse, arata ca articolul 339 litera a, pe care se bazeaza invinuirile formulate de Procuratura din Ruse, contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului, facand referire in acest sens si la un precedent.
"Cazul "Buhnici" nu este unul simplu, ci pune in discutie insasi valorile democratiei din Bulgaria si libertatile garantate de Constitutie", este de parere avocatul Kerelov. Potrivit acestuia, art. 339 lit.
a din Codul Penal bulgar prevede pedepse cu inchisoare de pana la cinci ani pentru persoanele care, fara sa detina autorizatie, produc, folosesc, comercializeaza sau pastreaza tehnica speciala in vederea colectarii de informatii secrete, dispozitiile acestui articol fiind insa pe cat de vagi, pe atat de interpretabile.
Prin acest articol, legiuitorul bulgar a urmarit protejarea dreptului la viata privata a cetatenilor, insa - considera Georgi Kerelov - el poate fi extins abuziv atunci cand cetatenii sunt persoane publice. Kerelov aminteste in plus ca Bulgaria a ratificat Conventia Europeana a Dreptului Omului, care prin articolul 8 apara dreptul la viata privata si la viata de familie.
Avocatul bulgar, care s-a oferit sa-l reprezinte pe George Buhnici, subliniaza insa ca aceeasi Conventie stipuleaza faptul ca acest articol nu mai poate fi invocat, in cazul exercitarii frauduloase a unei functii publice sau cand aparitia unei informatii este in interesul societatii democratice ori in interesul securitatii nationale sau pentru a preveni o crima sau incalcarea drepturilor si
libertatilor altor persoane.
"P.G. & J.H. versus Marea Britanie"
Kerelov avertizeaza ca in aceste imprejurari in cazul condamnarii ziaristului roman, Bulgaria risca sa fie sanctionata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului si in acord cu precedentul "P.G. & J.H. versus Marea Britanie", caz solutionat in 25 septembrie 2001.
In temeiul hotararii pronuntate de Curtea Europeana de la Strasbourg in acest dosar, avocatul Georgi Kerelov declara ca Buhnici nu a incalcat nici un drept, in asa fel incat el trebuie sa fie exonerat de orice raspundere penala.
"In motivarea verdictului CEDO exista numeroase elemente care pot si chiar trebuie sa fie aplicate in favoarea lui George Buhnici", a mai afirmat avocatul Kerelov. Verdictul in cazul citat de aparatorul bulgar face referire si la un caz in care a fost implicat statul roman, respectiv celebrul dosar "Rotaru versus Romania", inregistrat si solutionat la CEDO sub numarul 28341/95.
Astfel, grefand elementele cazului "Buhnici" pe osatura precedentului "P.G. & J.H.
versus Marea Britanie", avocatul Georgi Kerelov apreciaza ca faptul de a filma cu o camera ascunsa la vama Ruse, dintre Romania si Bulgaria, "intr-un loc public" si "fara a exista intentia" de a particulariza si a incalca astfel dreptul privat al politistilor de frontiera si al vamesilor care altfel se aflau in exercitiul functiei lor, nu se poate considera ca Buhnici se face vinovat de
nesocotirea libertatilor prevazute in art. 8 al CEDO. Potrivit lui Kerelov, se poate considera in schimb faptul ca art. 339 litera a din Codul Penal bulgar este unul discutabil, fiind contrar chiar si Constitutiei bulgare, care nu abdica de la litera Conventiei Europene.
