Bancherii se tem de costuri mari si de inflatie, insa vor castiga din simplificarea sistemului
O perioada mai scurta de tranzitie ar reduce riscurile denominarii, considera bancile comerciale. Populatia va fi totusi singura care va decide, prin comportamentul si preferinta pentru o moneda sau alta, atata timp cat vor ramane in piata banii vechi. Guvernatorul Mugur Isarescu va propune preschimbarea pe termen nelimitat a bancnotelor actuale.
Potrivit legislatiei in vigoare, ele isi vor pierde puterea circulatorie dupa 31 decembrie 2006, cand in piata vor ramane doar banii noi, cu patru zerouri taiate, si nu vor putea fi schimbate la BNR decat pana la finele lui 2009. "Am gresit cand am stabilit niste limite temporale pentru preschimbare", crede Isarescu.
Posibilitatea ca vre-o batranica sa ramana cu banii vechi la saltea nu este insa singura problema care poate aparea dupa denominare. Cu cat este mai lunga perioada in care banii vechi si cei noi circula in paralel, cu atat riscurile sunt mai mari. Dupa iulie 2005 (introducerea leului greu), din partea populatiei ar putea veni o cerere foarte mare de cupiuri noi.
"O cerere nesatisfacuta de bancnote noi ar putea determina populatia sa investeasca moneda veche in valuta sau in imobiliare, mai ales ca in 2005 dobanzile bancare vor scadea in continuare. Riscul este cresterea efectului inflationist", spune Petre Bunescu, vicepresedintele BRD.
Bancile se tem si de problemele pe care le va crea schimbarea codificarii ISO a monedei nationale ROL (Romanian Leu) in RON (Romanian New). "Abia au fost comunicate partenerilor straini noile conturi IBAN, iar acum va trebui sa anuntam tuturor si noua schimbare", spune presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea.
Poate cele mai ingrijoratoare pentru banci sunt riscurile operationale, este de parere presedintele CEC, Enache Jiru. "Greul va fi la ghiseul bancar, in relatia cu clientul. Trebuie vazut si ce se intampla cu acele conturi reziduale, in care au ramas sume foarte mici", spune Jiru.
CEC anticipeaza dificultati mai mari decat in cazul celorlalte banci, data fiind clientela in varsta si numeroasa din mediul rural. "Riscurile vin si din partea propriului nostru personal, pentru care va fi greu sa lucreze un timp indelungat cu doua tipuri de bani. Creste si riscul de frauda", arata Ghetea.
In fapt, cu cat mai lunga va fi perioada circulatiei paralele, cu atat costurile bancilor vor creste. Pentru BNR, insa, lucrurile stau exact invers. Costurile scad daca vechii bani se mentin mai mult timp in circulatie, in timp ce cheltuielile cresc daca trebuie introduse inca de la inceput mari cantitati de bani noi.
"Daca populatia va arata ca prefera banii noi, pot fi acceptate costuri mai mari si procesul de preschimbare poate fi grabit. Nu trebuie creata, insa, nici o obligativitate in acest sens", arata Isarescu. Guvernatorul BNR considera neintemeiate si temerile legate de rotunjirea preturilor.
Motivul: preturile noi vor fi afisate cu patru luni inainte de introducerea leului greu, situatia este diferita de cea a schimbarii monedelor tarilor UE in euro (acolo paritatea nu era rotunda: 1 euro = 1,95582 marci), iar noua structura a cupiurilor va face ca monedele sa circule efectiv si sa poata fi folosite pentru rest la comercianti.
De altfel, primele retrase din circulatie vor fi monedele actuale si bancnotele cu valori mici, in timp ce monedele noi vor fi introduse in cantitati mari chiar in prima etapa. Cel mai mare avantaj al denominarii, atat pentru bancheri, cat mai ales pentru populatie este simplificarea.
Noile bancnote si monede sunt de dimensiuni mai mici, mai usor de intrebuintat si pastrat, simplifica activitatea casieriilor, iar costurile de tiparire sunt mai mici decat in prezent. Bancherii spera ca mare parte din banii tinuti pana acum de romani la saltea (estimati la circa doua miliarde de euro) vor reintra in circuitul bancar.
Bancnote: 1 leu: designul bancnotei actuale de 10.000 lei, dimensiunea bancnotei de 5 euro • 5 lei: designul bancnotei de 50.000 lei, dimensiunea bancnotei de 10 euro
• 10 lei: design - 100.000 lei, dimensiune - 20 euro • 50 lei: design - 500.000 lei, dimensiune - 50 euro • 100 lei: design - 1.000.000 lei, dimensiune - 100 euro • 500 lei: grafica si elementele de securitate cele mai complexe, chipul lui Mihai Eminescu, dimensiunea bancnotei de 200 euro.
Monede: 1 ban: otel placat cu alama, culoare galbena, 2,4 grame, diametru 16,75 mm
• 5 bani: otel placat cu cupru, culoare rosie, 2,78 grame, diametru 18,25 mm. • 10 bani: otel placat cu nichel, culoare alba, 4 grame, diametru 20,5 mm • 50 bani: alama, culoare galbena, 6,1 grame, diametru 20,75 mm.
