BNR isi permite sa neglijeze complet deficitele externe, pentru a atinge tinta de inflatie. Balanta comerciala, diferenta dintre importuri si exporturi, va inregistra un dezechilibru de peste 6 miliarde de euro.
Diferenta dintre valoarea exporturilor si cea a importurilor se mareste cu fiecare zi in care euro pierde la curs fata de leu. BNR, scoasa vinovata pentru minusul de venituri ale exportatorilor, arata spre statutul sau, unde scrie clar ca unica sa raspundere este stabilitatea preturilor.
Totusi, daca acum vorbim de o gaura de 5,3 miliarde de euro, este de asteptat ca sfirsitul anului sa consemneze inca un record istoric absolut, un deficit echivalent cu 12% din produsul intern brut, de peste 6 miliarde de euro. Faptul pune sub semnul intrebarii calitatea cresterii economice record in Europa.
Importurile sint departe de a-si fi epuizat potentialul de crestere, in conditiile in care societatile comerciale profita de perioada Sarbatorilor pentru a aduce pe piata marfuri din strainatate. Leul tare ieftineste produsele aduse de afara si mareste cistigurile importatorilor.
De aceasta data, importurile se vor axa pe bunuri de larg consum, nu pe masini sau utilaje a caror valoare sa se regaseasca intr-o competitivitate sporita a marfurilor exportate de Romania pe pietele externe.
La importurile in crestere si implicit la deficit, a aparut si un alt factor initial neglijat: romanii au prins gustul consumului, asa ca se importa in nestire, de la alimente, televizoare cu plasma si cristale lichide pina la cele mai recente modele de automobile de lux. Pe credit.
Indemnul „Buy romanian“ s-a dovedit frectie la picior de lemn in fata calitatii net superioare a marfurilor de import. Daca BNR a scapat de grija comertului exterior, Guvernul sustine ca nu vor fi probleme cu finantarea. Fondurile europene, investitiile directe de capital sau transferurile intracompanii vor alimenta nivelul ridicat al importurilor.
Exporturile au o structura paguboasa
Exportul romanesc are o grava problema de structura, de aceea aprecierea leului „sunteaza“ puternic veniturile valutare. Semnalele venite, atit din partea reprezentantilor importatorilor si exportatorilor, cit si din cea a analistilor economici, ca exportul de munca bruta nu va putea sustine la nesfirsit economia, au nimerit de fiecare data in gol.
Exportul romanesc s-a umflat pur si simplu pe seama fortei de munca prost platite, care s-a transformat in unicul avantaj competitiv major, a „metalelor comune si articolelor din acestea“, lemn brut si mobila. Economia inca merge, din punct de vedere al exportului, pe post de sectie de masini de cusut.
