Rezultatul alegerilor din acest an pastreaza si chiar amplifica pana la limita unei instabilitati periculoase "originalitatea" vietii politice romanesti.
Scrutinul din 28 noiembrie demonstreaza inca o data romanului cat de important este fiecare vot. S-a ajuns, iata, in situatia ca formarea majoritatii parlamentare sa depinda de reprezentantii minoritatilor nationale, care nici macar nu sunt alesii natiunii, ci au locuri rezervate in Forul Legislativ, potrivit Constitutiei si Legii electorale.
Este bine ca avem o Constitutie care confera minoritatilor dreptul de a participa nemijlocit la activitatea parlamentara, unii dintre exponentii acestora remarcandu-se chiar printr-o activitate mai bogata decat a multora dintre reprezentantii partidelor mari, dar este neobisnuita situatia de fapt in care acestea pot decide soarta viitorului Guvern si a natiunii in ultima instanta.
Inca o data, milioanele de nehotarati sau de "plictisiti" care nu s-au deranjat sa participe la vot ar trebui sa se gandeasca foarte serios la consecintele indiferentei lor.
Cat priveste negocierile pentru formarea viitorului Executiv, PSD va fi nevoit sa accepte supralicitarile celor doua formatiuni dispuse sa i se alature: UDMR si PUR, adica o uniune culturala care inca nu si-a limpezit statutul de participant in alegeri si care reprezinta preponderent interesele segmentului sau de electorat si un "partid-televiziune", care oscileaza dintr-o parte in alta a
spectrului politic dupa cum ii dicteaza interesele patronului. Altfel spus, interesele restranse vor fi decisive in formarea unei majoritati care, cel putin teoretic, va trebui sa serveasca interesul national. Totusi, va trebui sa vedem ce ecou vor avea indemnurile PSD adresate parlamentarilor de alte culori de a i se alatura.
Deja, liberalul Dinu Patriciu inclina catre un guvern de uniune nationala - vechiul vis al lui Ion Iliescu -, ceea ce arata ca principiile, doctrina, respectul fata de electorat nu prea mai conteaza vizavi de cantecul de sirena al Puterii. Nu in ultimul rand, observam ca, fata de multitudinea acuzatiilor de frauda electorala, din nou, nu apare nici o reactie serioasa. Liniste totala.
Cu exceptia amenintarilor sau a manipularilor grosiere de genul: Faceti ciocu' mic, altfel nu mai pupati Uniunea Europeana. Asta inseamna ca toate contestatiile din partea partidelor sau a societatii civile vor ramane iarasi apa de ploaie.
Desi cu multi parlamentari noi, scena politica actuala pare o amestecatura fara noima.
Avem un partid social-democrat (PSD) cu sustinatori intre cei mai bogati oameni ai patriei, avem un alt partid social-democrat in opozitie clara cu primul, avem un partid liberal cu reactii centrifuge (Stolojan, chiar in ziua votului, avertizeaza asupra pericolului transformarii PNL in SRL, Tariceanu exclude colaborarea cu PSD, Patriciu ar vrea cu PSD etc.
), un PRM inca supradimensionat si doua formatiuni incerte ca apartenenta la vreun curent politic traditional (UDMR si PUR). Marele absent ramane o formatiune crestin-democrata puternica sau macar in revenire de forma. Cu siguranta, daca partiduletele ce alearga pe culoarul respectiv s-ar fi unificat in jurul PNTCD, un 5 la suta tot ar fi acumulat. Dar n-a fost sa fie.
In aceste conditii, cand acuzatiile de frauda raman in ceata, cand clarificarile doctrinare nu exista, formarea noului guvern, sub o dubla menghina, va fi extrem de dificila. Iar guvernarea va fi pe muchie de cutit. Pe de-o parte, nu-i rau sa avem opozitie puternica.
Pe de alta parte, inca nu putem sti ce opozitie va exista sau, mai bine zis, ce opozitie va ramane dupa inevitabilele miscari de trupe din perioada imediat urmatoare. Sa asteptam totusi turul doi al prezidentialelor, desi nici acesta n-are sanse prea mari sa limpezeasca apele.
