13 decembrie ar trebui declarata Ziua normalitatii politice in Romania. Daca in anul 2004 n-a fost zi lasata de la Dumnezeu in care politicienii sa nu-si dea la cap si sa se snopeasca in declaratii josnice. Ieri a fost o zi de pace, in care civilitatea pare sa fi triumfat.

Dupa anuntarea victoriei oficiale a lui Traian Basescu, am inceput sa contabilizam gesturile de corectitudine politica din toate partile. Ion Iliescu l-a felicitat pe invingator si i-a oferit locul de langa el, in Boeingul prezidential cu care va zbura vineri la Bruxelles pentru a semna biletul de intrare in UE.

Adrian Nastase i-a recunoscut victoria candidatului Aliantei si si-a asumat vina pentru faptul ca a neglijat jumatate din populatia Romaniei traitoare la oras. Basescu le-a multumit sportiv celor doi pentru felicitari si a adaugat un alt gest de normalitate: asigurarea data sefilor de institutii ca nu va urma o prigoana a pesedistilor odata cu venirea Aliantei la Putere.

Cat va dura aceasta normalitate? Mi-e teama de un raspuns. Urmeaza o perioada cu miscari ametitoare, cu contorsionari ideologice si schimbari rapide de cromatica politica, in care vor iesi din nou la iveala anomaliile si malformatiile care ieri au parut date uitarii.

Rezultatul indecis al alegerilor parlamentare din 28 noiembrie va fi greu de pus intr-o ecuatie de putere care sa asigure confortul in Legislativ unui viitor guvern. Deja primele semne de intoarcere la politichia neaosa au aparut la doar cateva ore de la comunicarea rezultatelor partiale din turul doi.

Nici nu se racise patul conjugal pe care l-a impartit cu PSD, ca gruparea politica a lui Voiculescu a si sarit in mijlocul odaii, strigandu-si disponibilitatea de a pleca dupa cel care-o va plati mai bine. UDMR, consecventa politicii sale de a se alia cu cine e mai in putere, n-a ratat nici ea ocazia, pozitionandu-se in expectativa pana la o clarificare a centrelor de putere.

In zilele care vor urma, negocierile se vor purta cu voce scazuta, dar cu oferte ridicate. Injghebarea unei coalitii de guvernare nu va fi usoara pentru nici unul dintre nucleele politice.

Pentru PSD, pierderea alegerilor prezidentiale a fost un soc urias, nu numai pentru ca a venit pe neasteptate - practic, spectrul infrangerii s-a ridicat deasupra lui Adrian Nastase abia in ultimele ore ale zilei de 12 decembrie - ci mai ales prin semnificatia pe care o are pentru viitorul sau politic.

Toata campania propagandistica, destul de bine ticluita intre cele doua tururi, prin care s-a incercat inducerea ideii ca majoritatea parlamentara este deja inchegata si chiar structura noului Executiv desavarsita - n-a dat rezultatul scontat. Acest atu, care ar fi trebuit sa-i asigure aproape automat lui Nastase victoria in turul doi, a fost insuficient.

Cealalta strategie, a lui Traian Basescu, de a agita sperietoarea fraudei - nedovedita pana azi de nici o institutie romana sau straina, neprobata convingator nici de Alianta - s-a dovedit mai eficienta in a provoca solidarizarea impulsiva a unui electorat cuprins brusc de frenezia "datului cu stampila" in regimul banuit de furtul alegerilor din 28 noiembrie.

PSD se vede acum in postura ingrata de a pierde avantajul unei combinatii politice prematur nascute. Abandonarea sa de catre PUR, UDMR si cei 18 minoritari l-ar arunca direct in Opozitie pentru o vreme. Un singur om din partid n-ar fi ingrozit de acest scenariu dramatic: Ion Iliescu.

Inscaunat sef peste instalatie, s-ar simti chiar si mai important in situatia in care ar fi nevoit sa o scoata din impas. Statutul de tatuc salvator al sufletelor ratacite ii este atat de drag, incat aproape ca iti vine sa-l banuiesti absurd ca ar dori sa se ajunga aici. In plus, s-ar regasi alaturi de ceea ce ar ramane din PRM pe bancile negeluite ale Opozitiei.

Oricum, "carpa bolsevica" - numele de aliat dat de liderul PRM presedintelui inca in functie - sta atarnata in loc de esarfa de "Steaua Romaniei" pe care a acordat-o seful statului, chiar in vinerea dinaintea turului doi, lui C.V. Tudor pentru meritele deosebite de a fi spurcat o tara-ntreaga. Ce nu prea se mai regaseste in acest peisaj sumbru e chipul lui Adrian Nastase.

Esecul partidului sau de a mai contribui la guvernarea tarii l-ar inghesui din nou la umbra batranului si eternului sau patron politic. Daca ani la rand a inghitit in sec pe taburetul mai scund din dreapta lui Ion Iliescu, coborarea brutala de la inaltimea jiltului i-ar putea da vertijuri. Nici in tabara Aliantei exercitiul de normalitate nu va fi prea lung.

Intrarea in marea tocmeala postelectorala - cu toate compromisurile ei - succesiunea la sefia Partidului Democrat, desemnarea unui candidat comun al celor doua formatiuni politice pentru Primaria Capitalei, eventualele schimbari la varful PNL, reiterarea incercarilor de fuziune vor face destul zgomot in lunile care urmeaza in jurul celor care acum isi sterg stropii de sampanie de la coltul gurii.

Cea mai dificila ramane insa provocarea de a construi o formula de guvernare care sa poata fi trecuta prin votul Parlamentului. Nici aici, din pacate, semnele nu sunt incurajatoare.

O coalitie carpita, in care se vor insaila social-democratii cu liberalii, cu mercenarii PUR, multicolorii udemeristi, alaturi de grupusculele neomogene ale minoritarilor si sindicalistilor dezertati din PRM, va fi extrem de greu de armonizat.

Ar fi nevoie de un premier cu adevarat abil si autoritar prin profesionalismul sau pentru ca o astfel de injghebare pestrita sa stea laolalta in fata unor socuri inevitabile. Viitorul guvern, oricum ar fi el, va trebui sa stranga treptat gura sacului cu pomeni si sa recurga la masuri impopulare de reforma, c-asa cere integrarea acceptata de toate fortele politice.

Or, in aceste conditii, putinele calitati ale desemnatului Calin Popescu Tariceanu par insuficiente. Tot acest iures al saptamanilor ce vor urma va face sa se piarda amintirea orelor de normalitate din 13-le de dupa alegeri.

Ar fi minunat daca, dupa excursia "cu mam' mare", la Bruxelles, a celor doi copii rasfatati ai politicii romanesti ar ramane macar solidaritatea de a nu deturna Romania de pe drumul ei spre civilizatie.