Fara indoiala, Romania a inregistrat performante economice in ultimii patru ani. Stabilizarea macroeconomica este reala, chiar daca la nivel macroeconomic se manifesta inca dezechilibre care vor influenta negativ nivelul de trai al romanilor si in anii urmatori.

Reducerea inflatiei, cresterea economica, dezvoltarea infrastructurii si reformele economice sunt pasi importanti in reducerea decalajelor economice fata de celelalte tari ale Uniunii Europene. Aceste realizari ascund insa si consecinte negative in plan social, care nu au fost neutralizate de politica de protectie sociala promovata de cabinetul Nastase.

Cresterea fiscalitatii prin introducerea de noi taxe si impozite, majorarea taxelor existente si a accizelor, cresterile succesive de preturi la carburanti, gaze, energie termica ce au indus cresterea in lant a preturilor la produsele alimentare au afectat considerabil populatia cu venituri mici si foarte mici.

Din acest punct de vedere, mostenirea pe care o preia viitoarea guvernare este foarte grea. Situatia populatiei care traieste sub pragul de saracie (peste 25% din populatia tarii traieste in saracie) reprezinta o mare responsabilitate pentru viitorii guvernanti.

In acelasi timp, restrictiile economice la care Romania va fi obligata in urmatorii ani reprezinta o povara grea pentru cei care vor trasa viitoarea politica economica a tarii.

Pe de alta parte, situatia incerta a muncitorilor de la societatile a caror privatizare a esuat este o alta problema a viitorului guvern. Cabinetul Nastase se poate lauda cu privatizarea marilor societati din domeniul energetic, compania Petrom fiind cea mai mare realizare a sa, aceasta avand efecte pozitive asupra intrarilor de capital strain in economia romaneasca.

Nu acelasi lucru se poate spune despre alte societati, a caror privatizare a esuat sau ridica mari semne de intrebare. Pe lista figureaza societatile Tractorul Brasov, Aro Campulung, Rafo si Carom Onesti si altele.

Guvernul Nastase i-a asteptat pe investitorii italieni de la Landini mai bine de un an sa vina sa preia Tractorul Brasov. In timp ce statul roman si-a respectat toate obligatiile contractuale, reprezentantii Landini s-au razgandit si nu au mai dat nici un semn de viata.

Incercand sa dreaga busuiocul, seful AVAS, Mircea Ursache, tine mortis sa privatizeze societatea pana la instalarea noului Guvern. Intre timp, cei de la Tractorul Brasov sunt nevoiti sa se descurce pe cont propriu... Dupa ce a fost privatizata "cu brio", societatea Faur, fosta "23 August", a ajuns intr-o situatie dificila, acumuland datorii de 49 milioane de dolari.

Aro Campulung este inchisa, fiind in bezna si fara gaze de cateva saptamani. Actualul proprietar a trimis muncitorii acasa, neplatindu-le salariile de mai multe luni. Aceasta, in timp ce a vandut active ale societatii la valori subevaluate. Gratie proprietarilor privati, Rafo si Carom au acumulat datorii de 16.000 miliarde de lei, ce au fost preluate de catre AVAS.

Intr-o situatie dificila sunt si societatile Roman Brasov, Electroputere si altele. Prin urmare, mii de muncitori din societatile sus-mentionate sunt la ora actuala intr-o situatie incerta. In plus, la presiunea UE, disponibilizarile vor continua in procesul de reforme economice pe care Romania trebuie sa le realizeze, aceasta fiind insa responsabilitatea viitorului Guvern.

Anul viitor, cel putin 5000 de mineri vor ramane fara locuri de munca. Grav este faptul ca programul de recalificare si redirectionare a disponibilizatilor spre alte sectoare economice nu a dat rezultate, cei mai multi dintre disponibilizati cheltuindu-si rapid salariile compensatorii si asteptand in continuare ajutor de la stat.

Daca la toate acestea adaugam si valurile de scumpiri la produsele energetice ce vor avea loc dupa 1 ianuarie 2005, se contureaza adevarata dimensiune a problemelor sociale cu care trebuie sa se confrunte noua guvernare.

In conditiile in care pentru anul viitor s-a stabilit o tinta a deficitului bugetar de 1,5% si UE obliga Romania la eliminarea subventiilor si a ajutoarelor de stat din economie, precum si la alinierea preturilor la cele europene, iar salariile sunt plafonate de performantele economiei, este de asteptat ca politica economica a noului guvern sa aiba o puternica tenta sociala pentru a proteja in

limita posibilitatilor categoriile sociale cu venituri mici.

Viitorul cabinet va avea si grija deficitului balantei comerciale, care este intr-o situatie ingrijoratoare. Prin politica valutara a unui leu puternic promovata de BNR, exportatorii sunt pusi sa plateasca nota de plata pentru reducerea dobanzilor bancare si a inflatiei.

In realitate, deprecierea monedei nationale nu este data de competitivitatea produselor romanesti pe piata externa, ci de o situatie de conjunctura in care exista un excedent valutar generat de intrari de capital strain in majoritate din privatizari, intrari de fonduri speculative si venituri ale muncitorilor romani din strainatate, precum si schimbarea structurii economiilor populatiei si

agentilor economici.

Este posibila, in aceste conditii, o accelerare a relaxarii fiscale in beneficiul populatiei si al investitiilor productive de care economia romaneasca are mare nevoie?

In urmatoarea perioada, imbunatatirea nivelului de trai va depinde de cum vor reusi noii guvernanti sa sparga cercul vicios format de inflatie, fiscalitate, nevoia de investitii si protectie sociala. De la viitorul Guvern si presedinte al Romaniei, populatia asteapta pe langa o buna informare, o crestere concreta a nivelului de trai.

Cu alte cuvinte, salutul presedintelui ales, Traian Basescu - "Sa traiti bine!" sa fie valabil pentru toti romanii.