Sovaielile PUR intre cele doua grupari politice mai maricele au avut ca unic scop cresterea pretului lui Voiculescu. Ai partid de sovait cu el? Atunci ai fabrici si uzine. In cazul particular al negocierilor de saptamina trecuta, PUR era investit in terenuri.

La sfirsitul saptaminii trecute s-a dezlantuit un zvon care parea sa sustina ideea de mai sus: cumpararea lui Voiculescu cu terenul aeroportului Baneasa. Pentru ca zvonul in sine a avut o istorie a lui, la rindul ei semnificativa, o sa va povestim si traseul lui. Zvonul a lovit mai intii acolo unde se putea preupune ca va face priza mai repede: in Partidul Democrat. Suna alarmant si revoltator.

Ia uite-l.

Ministerul transporturilor, constructiilor si turismului – cum ne-am obisnuit sa personalizam ministerele, cititorului ii va fi greu sa nu citeasca Miron Mitrea – a facut o concesie PSD-ului, renuntind la citeva hectare de aur curat, ca sa ajute la constructia unui Mall, pardon, a unei majoritati parlamentare.

Spunem ca a renuntat, pentru ca zvonul spune ca rivnea si el la bucata cu pricina, pe care urma sa o infulece cu una dintre firmele prin care isi valorifica si domnia-sa vechimea in munca.

Dar hai sa nu ne mai invirtim in jurul aeroportului si sa spunem ca este vorba despre vreo 6,2 de hectare pe care Ministerul voia sa fie trecute in proprietatea Aviatiei Utilitare; ulterior, suprafata din zvonistica a luat alte dimensiuni, am ajuns la 200 de hectare – valoare estimata 120 milioane dolari (calculat la un pret de piata de 600 USD/mp) – aflate in proprietatea

aeroportului Baneasa. Schema era pe cit de simpla, pe atit de disperata: aeroportul trebuia sa renunte pur si simplu la teren in favoarea marelui om de afaceri educat de regimul Ceausescu si imbogatit de cel a lui Iliescu, Dan Voiculescu.

Printr-una din firmele sale, acesta era deja asociat cu Aeroportul Baneasa – cum ar fi trebuit sa stiti, chiulangiilor, daca ati fi studiat ca lumea Academia Catavencu. Nu ii lipsea decit proprietatea pe teren, teren detinut de aeroport, in timp ce firma lui Voiculescu avea doar drept de folosinta.

Primele semnaturi pentru implinirea acestui furt simplu ar fi fost operate joi, exact cind PUR-ul a inceput sa nu mai sovaie. Cum pe Mitrea il durea sufletul sa o faca manu propria, a delegat misiunea subalternilor lui. S-a acceptat trecerea in proprietatea lui Voiculescu a 75% din teren. Restul de 25% se banuieste ca erau destinati a-i reduce suferinta lui Mitrea.

Dupa ce directorimea din Minister si-a facut damblaua de partid, a mai ramas formalitatea ca directorul aeroportului sa subsemneze ceea ce hotarisera superiorii sai. Ei bine, spre seara, dupa ce PUR-ul apucase sa declare ca s-a hotarit, acealsi zvon spunea ca directorul aeroportului a anuntat ca nu semneaza.

Si acum situatia din teren.

Scurt istoric: (caseta)

in 1996 se petrece primul atac al trustului Voiculescu (prin firmele lui Grivco International SA, Mutual Invest SA, Corporatia pentru cultura si arta „Intact“ si Radio Romantic SA) asupra RA Aeroportul Bucuresti Baneasa. Atunci s-a incheiat un contract de asociere intre cei de mai sus.

Asocierea era un fel de cadou pe care il facea, de fapt, banda lui Iliescu – prin semnaturile Ministrului transporturilor Aurel Novac si Serban Mihailescu – banditului Voiculescu. Cadoul insemna ca orice s-ar fi intimplat in istoria asocierii, aeroportului i se batuse in cuie plafonul de 40% de participare.

Principiul a devenit, intre timp, clasic: statul ofera resursele (in acest caz, in primul rind, terenul) si e codas la beneficii. Haios este ca in contract, aeroportul se angaja sa puna la bataie terenul asupra caruia nu avea drepturi de concesionare. Tot in contract este deconspirata si destinatia aeroportului Baneasa: un mall urias.

Doar ca atunci ideea era formulata prin descrierea activitatilor: comercializarea de confectii, portelanuri, jucarii, opere de arta etc., etc. In final apareau, dintr-un bun simt specific unui om cu frica lui Ceausescu, si utilaje speciale pentru intretinerea aeronavelor.

Dar imediat dupa semnarea contractului, a venit la putere Conventia Democrata, care nu se poate spune ca simpatiza cu afacerile lui Voiculescu, asa ca saracul a fost nevoit sa astepte anul 2000. Culmea este ca terenul aeroportului, care era inca in proprietatea publica a statului, a fost trecut in proprietatea aeroportului de ministrul transporturilor Traian Basescu.

Cu citeva luni inainte de a deveni primar general, el a semnat improprietarirea Banesei fara sa stie de existenta contractului de asociere. Cind a aflat, si-ar fi smuls parul din cap.

Penultimul act al campaniei de transformare a aeroportului in Mall a avut loc in 22 decembrie 2003, cind a fost semnat un act aditional la contract, iar in februarie 2004 aeroportul inchiriaza o suprafata de pina la 20 de hectare firmei Grivco, cu 1 USD/mp. Perioada de inchiriere este de 15 ani. Apare si site-ul viitorului Mall. Va invitam cu caldura, pe toti pilotii de magazine, sa vizitati www.

baneasa-retail.ro . Extragem, totusi, prima fraza din prezentare: Baneasa Mall, the biggest mall in Romania – 105.000 m2 – is an innovative shopping and leisure destination, scheduled for completion in 2006. Pentru proiectul mamutului comercial, au fost atrasi si alti parteneri, intre care firma Euro Mediterranee Consulting, unde la vedere apare dl.

Michel Richard, un francez care a prins aroma de Romånie de la o romånca, azi sotia sa, si ne oprim deocamdata aici, ca sa nu ajungem prea repede la acelasi Micki Spaga care semna in urma cu 10 ani maritisul Banesei cu Voiculescu.

Totusi, mai exista un cui in talpa proiectului. La inzestrarea aeroportului cu terenul, vecinii – Aviatia Utilitara, intre timp privatizata – s-au simtit furati de o felie de vreo 90.000 mp (valoarea de piata, calculata la pretul de 600 USD/mp, este de aproximativ 54 milioane de dolari) si au atacat in justitie actul considerat ilegal.

Procesul dureaza de citiva ani si a ajuns la ultima instanta – Inalta Curte de Casatie si Justitie. Si acum ajungem la ceea ce a declansat zvonistica din saptamina trecuta. Toate procesele dintre cei doi vecini au fost cistigate de aviatia utilitara. La ultima instanta, Ministerul si aeroportul Baneasa au formulat contestatie in anulare (septembrie).

Apropierea alegerilor a adus, insa, citeva modificari de strategie care vorbesc despre fantezia escrocului. Dar mai intii, incercati dumneavoastra sa intelegeti de ce, joi, Ministerul a incercat sa-l convinga cu disperare pe directorul aeroportului, Sorin Ciobanu, sa semneze un document care insemna, practic, renuntarea la terenul in litigiu, culmea, in favoarea Aviatiei Utilitare.

Nu-i asa ca nu are sens? De ce si-ar dori MTCT sa forteze renuntarea la un teren in favoarea unui tert, cind il are la indemina pe hamesitul de Voiculescu – daca tot e sa faca o magarie? Pai, iata surpriza: litigiul a fost cumparat! Gasca Voiculestilor este interesata in primul rind sa-si defriseze calea spre Mall, iar nu de cistigarea unui proces.

Ingenioasa solutie, cunoscuta in practica juridica comerciala, ii aduce in pozitia de cistigatori, fie ca pierd, fie ca ar cistiga procesul. Sa nu uitam ca Voiculescu s-a priceput sa-si planteze interesele de ambele parti ale gardului cu Utilitara. Deci momentul in care s-a stirnit zvonul a fost generat nu de semnarea unor hirtii, ci de presiuni pentru ca niste hirtii sa fie semnate.

In urma scandalului, si datorita refuzului directorului aeroportului, actul nu s-a consumat.

Opinia Ministerului

Persoane din conducerea MTCT, inclusiv ministrul Miron Mitrea, ne-au declarat ca nu s-a semnat nici un act, deci ca zvonurile sunt aberante. Corect, nu s-a semnat nimic. Nu in ultima saptamina. Si, se pare ca ministrul Mitrea a cerut luni sa fie lasata justitia sa-si faca treaba.

Opinia lui Voiculescu. Prompt, PUR a reinceput, luni seara, sa sovaie din nou.

Opinia avioanelor. Poate ca va intrebati cum vor mai zbura avioane dupa ce Voiculescu si compania isi vor fi vazut implinit proiectul si pe pista aeroportului va creste un mamut de beton si sticla. Va spunem noi: nu vor mai zbura avioane. MTCT studiaza deja posibilitatea mutarii celui de-al doilea aeroport al Bucurestiului pentru a face loc lui Voiculescu.

Iar unul dintre amplasamentele posibile este la Clinceni, unde exista deja un mic aerodrom. Cam asta-i istoria – ca sa-i facem loc lui Voiculescu, trebuie sa ne retragem din orase.

Biroul de investigatii- Mircea Toma