Daca da, atunci ultimul discurs al lui Iliescu a fost si cantecul de lebada al fauritorului acestui partid. In orice caz, devine din ce in ce mai clar ca Traian Basescu nu s-a instalat la Cotroceni pentru a ascuti creioane. Dimpotriva. El incearca sa joace acolo un rol atat de activ cat ii permite Constitutia. Daca nu cumva va forta si unele dintre prevederile ei.

Este limpede ca el vizeaza schimbarea unor pozitii care pareau de nezdruncinat in Parlament. Cele de presedinti ai celor doua Camere. Detinute de PSD, prin Vacaroiu si Nastase. La fel de clar este ca Basescu este interesat de reformarea PSD.

Nu doreste ca opozitia sa fie impartita intre un partid anti-sistem, cum continua sa fie PRM, si un partid neeuropean, ramasita a partidului-stat, cum continua sa fie PSD. Si cand se gandeste la reforma, Basescu vede negru in fata ochilor cand vine vorba de Iliescu sau de Nastase. Dispune de o arma extraordinara pentru a face presiuni in sensul celor de mai sus. Ameninta cu anticipatele.

Iar amenintarea are efect. Sa vedem de ce.

Cine pierde si cine castiga daca ar avea loc alegeri anticipate? Cine pierde si cine castiga daca nu vor avea loc, dar daca amenintarea isi produce efectul? Fara doar si poate, principalul, daca nu cumva singurul castigator, daca s-ar organiza alegeri anticipate, ar fi chiar Traian Basescu. In primul rand, el nu are absolut nimic de pierdut.

Daca nu face prostii majore, ramane cinci ani neclintit la Cotroceni. Sau chiar zece. De acolo, valorificand prerogativele conferite de Constitutie si, in primul rand, dublul avantaj al detinerii presedintiei CSAT si al dreptului de a participa la sedintele de guvern, intervenind activ in ordinea de zi, Basescu poate face si desface multe in Romania.

In tandem cu Tariceanu sau cu orice alta persoana sprijinita de el pentru functia de premier, seful statului, beneficiind de o prevedere cam ciudata a noii Constitutii, sub santajul anticipatelor, poate promova orice fel de lege, oricat de des, impingand-o prin procedura numita "asumarea raspunderii". Iar partidele nu vor avea incotro.

Parlamentul va aproba aproape automat orice proiect de lege, sau nu, si atunci partidele isi asuma riscul alegerilor anticipate. Cel mai mult, in cazul unor anticipate, are de pierdut Partidul Umanist Roman. Pentru ca Voiculescu nu ar fi avut absolut nici o sansa de a intra in Parlament daca nu se lipea de un partid mai mare. A reusit, in 2004, sa pacaleasca PSD.

Nu mai poate pacali pe nimeni, in cazul unor noi alegeri. De aceea, nici nu are importanta ce decide Voiculescu in aceste zile. Al doilea partid care poate sa o festeleasca este UDMR.

Nu va mai avea si alta data ocazia de a pune tambalul pe fractura interna din comunitatea maghiara, iar, in eventualitatea unor noi alegeri si a doua formatiuni maghiare, exista riscul ca nici una sa nu intre in Parlament. Nici PRM, in ciuda bravadei lui Corneliu Vadim Tudor, nu are prea mari sanse de a iesi mai bine in cazul unor anticipate. Pur si simplu pentru ca acolo a ramas totul incremenit.

Incapacitatea de schimbare, de adaptare e fatala pentru PRM. In schimb, PNL si PD, in viitor poate intr-un singur partid, ar avea, ca formatiune, sansa de a castiga un punctaj mai bun la anticipate, daca acestea au loc in 2005. Am mai explicat de ce. Este efectul psihologic, valabil in primul an, al invingatorului din alegeri.

Dar si Alianta DA este amenintata de probabilitatea sau poate chiar de iminenta aparitiei unui partid popular. Care se poate naste chiar din interiorul structurilor existente.

Daca judecam situatia din aceasta perspectiva si daca luam in serios pledoaria lui Basescu pentru anticipate - cu alte cuvinte, daca suntem convinsi ca acest lider politic, ajuns aproape fara voia lui sef de stat, este decis sa mearga pana in panzele albe - atunci nu este exclus ca el sa provoace, in mod indirect, un cutremur in PSD.

Si sa poata juca un rol extrem de important in ruperea sau modernizarea acestui partid. Sigur ca Iliescu, in ciuda experientei lui si a abilitatilor politice pe care le are, este un lider expirat. Prin mentalitate, dar si in sens biologic. Problema este ca Basescu il percepe pe Nastase drept inamicul public numarul 1. Si ii vrea capul. Vrea sa-l curete de la partid.

Dar si sa-i "dreseze" cateva procese penale. Pentru stenogramele Delegatiei Permanente, pentru primul tur al alegerilor, pentru alte daravere. Deci Basescu, pentru a reusi sa influenteze reformarea PSD, trebuie sa sprijine un lider sau o grupare deocamdata invaluita in mister.

Asistam la un fenomen in oglinda. Timp de patru ani, Nastase a incercat sa il infunde pe Basescu. Si nu a facut decat sa ii ridice acestuia mingi la fileu. Inclusiv mingea prezidentiala. Daca Basescu incearca sa isi ia revansa in acelasi fel, s-ar putea sa obtina acelasi efect dezastruos. Cu singura deosebire insa ca el isi poate permite luxul de a ramane neclintit. La Cotroceni.