Romania iese din zodia FMI

Daniel Oanta, Cotidianul

Intre Romania si FMI este acum in vigoare un acord stand-by de tip preventiv, care nu prevede trageri de fonduri de la organismul financiar international. Din punct de vedere financiar, statul roman putea sa renunte inca de anul trecut la asistenta FMI.

Presat de problemele intimpinate in raport cu UE, Guvernul Nastase a incheiat actualul acord ca garantie ca politica economica a Romaniei nu va derapa pina la aderarea cu drepturi depline.

Intrarea in UE ne va scuti de monitorizare

„La discutiile din acest an cu FMI am convenit ca asistenta Fondului va mai dura maximum doi ani. Din acel moment, Romania nu va mai avea nevoie de asistenta din partea Fondului pentru realizarea programelor de reforma si restructurare“, a spus premierul Tariceanu.

Alta masura convenita cu oficialii FMI a fost ca Romania sa se incadreze in perioada urmatoare intr-un ritm constant de crestere economica anuala de 5-5,5%, evitind o evolutie oscilanta, in care acest indicator sa inregistreze, intr-un an, un nivel de 8%, de exemplu, iar in anul urmator cresterea economica sa fie redusa cu 3%.

„S-a convenit aceasta perioada in sensul ca, o data cu intrarea Romaniei in UE in 2007, daca nu va interveni aminarea, monitorizarea va inceta, pentru ca FMI judeca Uniunea, nu fiecare stat in parte. In ceea ce priveste cresterea economica, eu cred ca mesajul FMI este clar. Marea provocare a Guvernului este cum sa umble la reducerea fiscalitatii fara a provoca derapaje.

La ritmul de crestere economica inregistrat din punct de vedere macroeconomic, nu era necesara o stimulare a dezvoltarii prin relaxarea fiscala. Exista in acest moment multe incertitudini privind evolutia economiei. FMI ii spune Guvernului pe diverse canale ca este preferabil un ritm de crestere constant de 5-6% anual unei supraincalziri a economiei”, crede Daniel Daianu, profesor de economie.

Cotidianul

Tariceanu: Fondul Monetar International va mai asista Romania maximum doi ani

Romania va mai fi asistata de FMI, pentru derularea programelor de reforma si restructurare a economiei, numai pentru o perioada de cel mult doi ani, a declarat, la Realitatea TV, premierul Calin Popescu-Tariceanu. "La discutile din acest an cu FMI, am convenit ca asistenta Fondului va mai dura maximum doi ani.

Din acel moment, Romania nu va mai avea nevoie de asistenta din partea FMI pentru realizarea programelor de reforma si restructurare", a afirmat premierul. Referitor la salariile demnitarilor, seful Guvernului a precizat ca acestea au fost majorate pentru a combate coruptia.

"Nu putem avea functionari carora sa le pretindem foarte mult si care sa reziste la tentatiile coruptiei, cu salarii nesemnificative in raport cu responsabilitatile muncii lor", a aratat Tariceanu. El a anuntat ca Guvernul roman va solicita sprijinul statelor vest-europene pentru a combate evaziunea fiscala din sectorul corporatist, in vederea indeplinirii conditiilor de aderare la UE.

"Voi cere unei importante tari europene sa trimita o echipa de anchetatori cu experienta in combaterea evaziunii fiscale in randul companiilor, care sa ajute investigatorii romani intr-o serie de cazuri mari de coruptie", a spus Tariceanu.

El a refuzat sa nominalizeze statele carora le va face aceasta solicitare, insa, potrivit Financial Times, aceasta ar putea fi Marea Britanie, Franta sau Germania.

In afara de anchetarea unor fraude comise sub administratiile precedente, premierul a adaugat ca Guvernul va anunta, pana la sfarsitul lunii in curs, un pachet de masuri menite sa imbunatateasca sistemul de colectare a impozitelor.

Ajutoarele pagubitilor Dacia, amanate

Pe de alta parte, premierul a anuntat ca aceia care au avut inainte de 1990 depozite la CEC pentru cumpararea de autoturisme trebuie despagubiti, dar a exclus posibilitatea ca despagubirile sa fie acordate in prima jumatate a acestui an.

"Cred ca vom gasi o solutie corecta, cand ne vom putea permite sa facem un asemenea lucru, dar nu cred ca in prima parte a acestui an si nu vreau sa fac promisiuni fara acoperire", a adaugat Tariceanu.

Plafonul de indatorare, 3,5 miliarde de euro

Seful Executivului a mai adaugat ca plafonul de indatorare publica a Romaniei pentru acest an se va situa la 3,5 miliarde de euro. "Asta nu inseamna ca banii vor fi consumati in totalitate, dar sigur ca, in masura in care vrem sa realizam o serie de proiecte, va trebui sa facem apel, probabil, si la imprumuturi pe pietele externe sau pe piata interna", a completat Tariceanu.

Plafonul de indatorare publica reprezinta totalitatea imprumuturilor atrase din surse interne si externe pe care le poate contracta si garanta statul intr-un an. In prezent, datoria externa a Romaniei se ridica la circa 10 miliarde de euro.

Gardianul