Romania mai are de cheltuit, prin programul SAPARD, 650 de milioane de euro

Cei care vor sa-si dezvolte afacerile in agricultura, dar si cei care se gindesc sa inceapa o afacere in acest domeniu pot accesa, in 2005, fonduri SAPARD in valoare de 204 milioane de euro.

Pe linga masurile care au fost finantate anul trecut si care vizau investitiile in industria alimentara, exploatatiile agricole, cresterea animalelor, turismul rural, cresterea melcilor, acvacultura, cultivarea ciupercilor, de anul acesta beneficiaza de fonduri nerambursabile si imbunatatirea pregatirii profesionale.

In plus, este de asteptat ca, in cursul acestei luni, Comisia Europeana sa acrediteze patru noi masuri, printre care cea referitoare la silvicultura. Cei mai multi bani sint in continuare disponibili pentru investitiile in abatoare sau fabrici pentru mezeluri, industria laptelui si cea a vinului.

Afacerile din agricultura beneficiaza in acest an de finantari nerambursabile de 204 milioane euro, care reprezinta alocatia financiara pentru anul 2001. Pentru suma de 130 de milioane de euro s-au depus deja cereri si au fost efectuate plati in valoare de 70-75 de milioane de euro.

Directorul general al Agentiei SAPARD, Gheorghita Corbu, declara ca daca solicitarile vor depasi aceasta suma se poate intra in alocatia pentru anul 2002. In total, Romania mai are de cheltuit 650 de milioane de euro pina in 2007.

Pentru infrastructura rurala nu mai sint bani

Potrivit lui Gheorghita Corbu, pentru 2005 cele mai multe solicitari de finantare erau pe infrastructura rurala, dar din pacate nu mai exista fonduri. In schimb, suma maxima care poate fi alocata pentru proiecte de investitii in acvacultura a crescut de la 200.000 de euro pentru un proiect, cit a fost anul trecut, la 500.000 de euro.

“Anul trecut au existat putine cereri deoarece investitiile in acvacultura necesita multi bani, iar fondurile nerambursabile ce puteau fi accesate reprezentau foarte putin din costuri. La sfirsitul anului 2004 am obtinut aprobarea sa majoram cuantumul la 500.000 de euro, si numarul solicitarilor a crescut”, spune directorul general al SAPARD.

Patru masuri asteapta acreditarea

Agentia SAPARD a demarat anul trecut procedurile pentru acreditarea a inca patru masuri: Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor (masura 1.2), Constituirea grupurilor de producatori (masura 3.

2), Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural (masura 3.3) si Silvicultura (masura 3.5). Directorul agentiei sustine ca acreditarea ar urma sa fie aprobata de Comisia Europeana pina la sfirsitul lunii. Pe linga aceste masuri, continua finantarile pentru cele aflate in curs de derulare. Fondurile disponibile se ridica la 356 de milioane de euro.

Anul trecut, valoarea platilor efectuate prin programul SAPARD a fost de 239 milioane de euro, ceea ce inseamna o absorbtie a fondurilor de 125a (o parte din bani fiind din alocatia pe anul 2001). Cele mai multe proiecte au fost derulate pe masura 1.1 - Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole.

59a din fondurile alocate pentru aceasta au fost folosite de industria carnii, 39a de producatorii de vinuri, iar 23a in industria laptelui. Pentru Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, cei mai multi bani au fost solicitati in vederea afacerilor in agroturism.

Cei care vor sa acceseze fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD pentru a face investitii in exploatatii agricole sau pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative pot apela, din acest an, pentru consultanta gratuita la Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola (ANCA).

Conditia este ca valoarea proiectului sa nu depaseasca 10.000 de euro.

Principalele activitati finantate prin programul SAPARD

• Imbunatatirea prelucrarii si marketingul produselor agricole si piscicole (ex.: modernizarea sau deschiderea de abatoare, modernizarea fabricilor de mezeluri, investitii in industria laptelui etc.)

• Investitiile in exploatatii agricole (ex.: dezvoltarea si modernizarea unei ferme si popularea acesteia cu animale)

• Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative (ex.: agroturism, cresterea albinelor sau a melcilor)

• Imbunatatirea pregatirii profesionale