Pentagonul a dezmintit, luni, existenta unor planuri de atac impotriva Iranului, cum au lasat sa se inteleaga sursele anonime citate de jurnalistul Seymour Hersh in revista "The New Yorker". Totusi, termenii in care s-a facut dezmintirea lasa loc la interpretari.
Purtatorul de cuvant al Pentagonului, Lawrence DiRita, a afirmat doar ca "ambitiile nucleare ale regimului de la Teheran si sprijinul sau acordat organizatiilor teroriste constituie o sfidare a comunitatii internationale si merita o atentie mult mai mare decat afirmatiile facute de Seymour Hersh in articolul sau".
Oficialul american a apreciat ca analiza lui Hersh este bazata pe "zvonuri, insinuari si afirmatii provenind de la reuniuni care nu au avut niciodata loc, pe programe care nu exista si pe declaratii ale responsabililor care nu au fost niciodata facute".
Pentagonul nu a negat decat iminenta unui atac, evitand sa faca o referire expresa la pretentia ca s-ar afla in desfasurare operatiuni de culegere de informatii si identificare a viitoarelor tinte.
Insusi presedintele Bush a anuntat ca nu renunta la solutia militara, intr-un interviu acordat, luni seara, postului de televiziune NBC, atat timp cat regimul de la Teheran va continua sa nu colaboreze cu comunitatea internationala in legatura cu programul sau nuclear.
Pe de alta parte, nici macar in acest context, presedintele Bush nu a vorbit de vreo intentie ca SUA sa participe la negocierile dintre UE si Iran. Fostul secretar al Apararii al lui Bill Clinton, William Cohen, considera ca elaborarea unui plan de atacare a Iranului "nu este ceva neobisnuit".
Cohen apreciaza ca actuala administratie nu a emis nici o "dezmintire categorica" a planurilor de atac si ca "par sa existe unele confirmari ale faptului ca se fac eforturi serioase pentru culegerea de informatii in vederea unor potentiale operatiuni militare".
In plus, potrivit unor dezvaluiri din editia de ieri a "Financial Times", in Congres ar fi fost deja inaintata o lege prin care SUA vor acorda suport financiar gruparilor de opozitie iraniene in vederea unei schimbari de regim.
Singura problema a parlamentarilor americani ar fi sa reuseasca sa distinga intre gruparile care sustin terorismul si cele care militeaza pentru instituirea unui regim democratic. Legea nu ar urma sa pomeneasca nicaieri modalitatea de schimbare a regimului de la Teheran, nici o eventuala implicare a SUA in respectivul proces.
Teheranul a raspuns la scandalul declansat in presa americana prin vocea ministrului Apararii, care a declarat ca Iranul "are atata putere, incat nici o tara nu ne poate ataca pentru ca nimeni nu dispune de informatii privind capacitatile noastre militare, din pricina abilitatii noastre de a folosi strategii flexibile".
Ministrul a afirmat ca tara sa detine "echipamente care reprezinta cel mai puternic element de descurajare", insa nu a vrut sa ofere detalii la ce tip de armament se referea.
Desi nu a existat o reactie oficiala a Iranului la articolul din "The New Yorker", presa de la Teheran a amintit de "imensa putere militara a Iranului", de "incercarile inutile de spionaj ale SUA", lansand noi tirade impotriva Israelului si a americanilor.
Un analist apropiat de ayatollahul Ali Khamenei, citat de agentia Mehr, s-a declarat convins ca "Statele Unite si Israelul stiu ca nu pot ataca militar Iranul, deoarece ar insemna sa muste mai mult decat pot inghiti si sa se inece".
