Ministrul justitiei, Monica Macovei, a acuzat ieri decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a-l alege in functia de secretar general al institutiei pe judecatorul Ion Popa, iar ca adjunct al acestuia pe procurorul Ilie Piciorus. “Noul CSM trebuie sa plece la un drum nou, cu alte persoane. Este foarte greu de reformat ceva in justitie cu oameni vechi, cu imagine compromisa.

Pentru ca reforma in justitie abia acum incepe”, a spus Macovei.

Conform legii, secretarul si secretarul adjunct al CSM au un rol executiv, dar deosebit de important, fiind, practic, interfata dintre societatea civila si institutie.

“Cu toate ca, aparent, ei trebuie doar sa puna in aplicare deciziile Consiliului, functiile lor sint foarte importante pentru ca nu vad rolul lor ca pe unul executiv, ci unul foarte activ, in propunerea de strategii, masuri si concepte pentru o reforma reala a justitiei”, a declarat ieri Monica Macovei.

Ministrul justitiei a contestat si competenta profesionala a lui Ion Popa. “In calitate de sef al Directiei de Organizare Judecatoreasca, Resurse Umane si Statistica din MInisterul Justitiei, in perioada 2002-2004, Ion Popa a condus, practic, sectorul de resurse umane. Nu a facut, in aceasta perioada, nici un proces de reformare a cadrelor din justitie sau de eficientizare a actului de justitie.

Lucrurile au stat pe loc in acest domeniu”. Ministrul justitiei a afirmat ca exista suspiciuni privind incalcarea legii de catre noul secretar general al CSM in mai multe cazuri de promovari sau angajari de magistrati prin concurs. “Va dau un singur exemplu: un conflict de interese.

In anul 2003, Ion Popa a organizat, in calitate de director al Directiei Resurse Umane, un concurs de promovare la Curtea de Apel Bucuresti. El a si candidat pentru postul respectiv si a cistigat exemenul”. Nemultumirile ministrului justitiei nu se refera doar la imaginea negativa si competenta celor doi magistrati, ci si la programul propus de acestia.

“Cei doi sint singurii care au candidat in tandem. Au prezentat un program superficial, ceva de genul: vom angaja oameni la CSM. Vor sa aduca o parte din personalul ce trebuia angajat prin concurs de la Directia de Resurse Umane din Ministerul Justitiei si o alta parte de la Parchetul General, prin transfer.

Adica vor sa aduca oameni din vechiul sistem si sa faca cu ei reforma justitiei”, acuza Macovei.

Cei mai controversati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

Ilie Piciorus, ales secretar general adjunct CSM, are un trecut profesional despre care presa a scris pe larg. El are pe constiinta doi oameni.

• Cristian Panait, tinar procuror, s-a sinucis din cauze neelucidate inca, in timp ce instrumenta cazul procurorului Lele, de la Oradea. Panait a fost trimis de sefii sai de la Bucuresti, Joita Tanase, Ilie Piciorus si Ovidius Paun, pentru a-l cerceta pe procurorul Alexandru Lele, care il arestase pe fiul prefectului PSD de Bihor, Adrian Tarau.

La fata locului, tinarul Panait a descoperit ca procurorul Lele este nevinovat si ca decizia de a-l aresta pe Tarau a fost corecta. Potrivit marturisirilor matusii sale, Eleni Dumitru, reiese ca Panait era presat de sefii lui sa indeplineasca ordinul: arestarea lui Lele.

Tinarul a refuzat sa-si aresteze colegul, ba mai mult, a semnat o ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a lui Alexandru Lele. A intrat in concediu si, timp de zece zile, singurul care l-a vizitat a fost nimeni altul decit Ilie Piciorus, seful sau. Ulterior, Panait si-a pus capat zilelor.

• Gheorghe Ursu, inginer arestat pe vremea lui Ceausescu pentru detinere de valuta, in realitate arestat, condamnat si ucis in inchisoare pentru atitudinea sa anticomunista. Procurorul care a anchetat cazul a fost Ilie Piciorus, sub comanda lui Alexandru Tuculeanu.

Ilie Piciorus, la acea vreme seful Sectiei a II-a Penale din Parchetul General, a intocmit rechizitoriul si l-a trimis in judecata pe Gheorghe Ursu, care murise de patru zile.

Alexandru Tuculeanu, reprezentanti al Comisiei procurorilor, s-a facut cunoscut dupa revolutie prin concluziile mineriadelor din 13-15 iunie 1990, prin care i-a scos complet din cauza atit pe liderii minerilor, cit si pe liderii politici de atunci. El a devenit si mai cunoscut prin instrumentarea cazului Armaghedon care, dupa parerea sa, afecta diplomatic Romania.

Intrebat de ziaristi, la acel moment, ce probe exista pentru a sustine aceasta idee, procurorul Tuculeanu a replicat ca este de datoria lui sa preintimpine savirsirea unor fapte de natura penala, iar faptul ca dosarul Armaghedon a ajuns in cancelariile ambasadelor straine este un motiv intemeiat pentru a considera cazul de natura sa afecteze relatiile internationale ale Romaniei.

• In 2002, organele de ancheta din Italia cereau omologilor din Romania inregistrarile convorbirilor lui Paul Brener cu Cosa Nostra. Paul Brener era banuit de legaturi cu organizatii criminale din Ungaria, Ucraina si fostele state CSI si de spalare de bani pentru mafia italiana. Convorbirile erau facute din Romania si inregistrate de unitatea competenta, sub supravegerea procurorilor.

Procurorii romani au inceput propria ancheta, dar inregistrarile acelor convorbiri nu au ajuns nici pina acum in Peninsula. Unul dintre procurorii care au preluat cazul au primit informatiile si le-au pastrat este Alexandru Tuculeanu.

• Ce este CSM

Consiliul Superior al Magistraturii, organ suprem si unicul reprezentant al autoritatii judecatoresti, ar trebui sa fie garant al independentei justitiei in Romania. Membrii CSM sint alesi de toti magistratii, prin vot secret. Totul pare foarte riguros pina aici. Riguros si democratic. Insa exista un singur criteriu pentru accederea magistratilor la statutul de membru: vechimea in profesie!

• Care sint competentele CSM?

Orice decizie privind selectia, recrutarea, desfasurarea carierei si incetarea functiei judecatorilor si procurorilor din Romania apartine acestui organism a carui independenta este stabilita prin Constitutie.

Eugenia Cringariu, avocat, vicepresedinte APADOR-CH: “Se impune aici o demisie de onoare”

“Mai mult decit alegerea, care este o procedura absolut democratica, trebuie pusa in discutie indrazneala acestor oameni de a candida pentru aceste functii. Se impune aici o demisie de onoare. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei romanesti, dar si un model de moralitate. Or, acest model, vorbind despre astfel de membri, pare ridicol.

Nu numai vechimea, competenta profesionala, ci si moralitatea acestor oameni trebuie discutate. Doi procurori care au instrumentat un caz si au facut rechizitoriu unui mort, chiar si in justitia comunista, se vede clar ca au facut exces de zel! Nimeni nu le cerea asa ceva.

Nu mai vorbim de implicare sau non-implicare politica, ci de atitudinea unor oameni care se implica in actul de justitie! Criteriul vechimii in profesie, care stabileste dreptul de a candida pentru CSM, se dovedeste acum insuficient. Este de asteptat un vot de blam din partea presei si a societatii civile, care sa le determine astfel demisiile.”

Credinciosi in grad de cavaler

Pe 1 decembrie 2004, Ilie Piciorus si colegul sau Alexandru Tuculeanu au fost decorati de fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, cu Ordinul National Serviciu Credincios in grad de cavaler, dupa ce, cu un an inainte, Piciorus primise si Ordinul pentru Merit Juridic.

Maria Huza, presedintele Tribunalului Bucuresti, a fost implicata in cazul Pavalache, dar nu a fost anchetata penal. A mai fost acuzata ca a vindut casa din Slatina unei firme careia i-a judecat cauza, la un pret de 10 ori mai mare decit pretul pietei. S-a facut cunoscuta ca protejata a Rodicai Stanoiu si apropiata a familiei Barbulescu, ramura din Scornicesti a lui Nicolae Ceausescu.

Anton Pandrea a facut parte din “completul rosu” care a blocat retrocedarea caselor nationalizate in 1995, impreuna cu Emil Ghergut, presedintele Biroului Electoral Central. Ambii au fost exclusi din CSM in timpul guvernarii Constantinescu si readusi de fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu.

Avram Filipas, membru din partea societatii civile in CSM, este rector al Universitatii “Titu Maiorescu”, unde este profesor la Catedra de Drept Penal nimeni altul decit colegul din CSM, Alexandru Tuculeanu. In legislatura trecuta a fost senator independent, cunoscut pentru simpatiile sale pro-PSD, si s-a remarcat in cazul proiectului de lege care interzicea parlamentarilor sa pledeze.

Irina Zlatescu, director al Institutului Roman pentru Drepturile Omului, candidat din partea Asociatiei pentru Natiunile Unite. Este asociatia la al carei numar de telefon in Bucuresti este de gasit, de fapt, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, institutie protejata de puterea politica.

Sint consternat de aceasta decizie a forumului suprem al magistratilor.

Din pacate consider ca e rodul politizarii sistemului. Se dovedeste inca o data ca anumite structuri extrem de importante in viata noastra nu sint capabile de reformare, nu sint capabile sa inceapa o viata noua si sa se rupa de trecutul atit de politizat al puterii judecatoresti. Sper din tot sufletul ca noua generatie de magistrati va face dreptate in templul dreptatii

Nicolae Vlad Popa, senator PNL - Comisia juridica