Basescu bea cel putin doua sticle de whisky pe zi. Pe deasupra, e si evreu. Asa spune revista lui Vadim Tudor. A celui mai proaspat Vadim.
Limitele gindirii lui Vadim Tudor sint date de limitele limbajului sau. Or, limitele limbajului sau sint puse de calitatea textelor din revista „Romania Mare“. Conform acestora, tribunul are putin spatiu de manevra. Ideile lui nu sint multe, dar sint fixe. Ca sint asa, s-a vazut limpede in ultimul an, cel in care seful PRM a incercat un nou „look“ politic.
Desi a probat „haine“ cosmopolite, Vadim Tudor a sfirsit prin a fi din ce in ce mai ridicol. E greu, de altfel, sa te comporti firesc atunci cind, stiind sa maninci numai cu mina din farfurie si sa te stergi cu mineca la gura, cineva iti pune lingura si furculita in mina si iti spune ca e musai sa le folosesti. E drept: Vadim Tudor s-a straduit sa arunce praf in ochi electoratului sau.
Si-a luat consilieri din Israel, a adoptat un discurs filosemit, s-a dus sa viziteze camerele mortii de la Auschwitz. Nu a fost insa chip sa-si invinga natura. Looser si in alegerile prezidentiale din toamna, Vadim Tudor s-a reintors la sine. Vadim filosemitul era, pentru cine nu si-a dat seama, negatia lui Vadim Tudor cel autentic.
Filosemitismul acestui excentric personaj politic autohton a fost numai un altoi nereusit, echivalent cu o pierdere de sine. Prin reactiile din ultima vreme insa, Vadim Tudor s-a reintors la sine. Reimpacat, el si-a regasit vechile unelte cu care isi sapa, vorba lui Voltaire, gradina plina cu entitati ciudate: xenofobie, injuraturi, zoaie, mizerii.
Un cotidian central titra ieri ca ultimele reactii ale lui Vadim indica faptul ca acesta a intrat din nou in criza. Nimic mai neadevarat. Lucrurile stau exact pe dos. Vadim a iesit din criza. Si-a revenit la normal. Efortul de a parea altceva decit este el cu adevarat l-a costat scump. Mai mult ca sigur ca tribunul nu va fi niciodata nici macar ceea ce a fost, daramite si mai mult decit atit.
Cit despre faptul ca, alaturi de PNL si PD, PRM-ul a fost singurul partid care a agreat ideea anticipatelor, acesta trebuie pus pe seama disperarii care trebuie sa-l fi cuprins pe liderul acestei formatiuni. In PRM inca au loc miscari tectonice, iar scenariul potrivit caruia acestea pot produce un cutremur care sa-l ingroape definitiv pe Vadim nu e totalmente anulat.
De aceea, anticipatele ar fi pentru Vadim prilejul de a conserva macar procentajul pe care PRM-ul il are acum, tot asa cum ar putea fi momentul potrivit de a scapa de contestatarii care ii fac liderului acestei formatiuni zile negre. Pe de alta parte, sa nu aruncam cu piatra imediat. Vadim Tudor trebuie inteles: el nu poate mai mult. Si chiar nu poate altfel.
