Conform buletinul lunar de conjuctura intocmit de BNR 33% dintre managerii romani sustin ca evolutia din ultimul timp a monedei nationale afecteaza nivelul productiei. Cele mai afectate sectoare sint editurile, prelucrarea cauciucului, masele plastice, constructiile metalice, precum si metalurgia.
Evolutia cursului de schimb al monedei nationale este vazuta de managerii romani, pentru prima data in ultimele 12 luni, ca principalul element de frinare a productiei, printre celelalte obstacole numarindu-se cerearea insuficienta, blocajul financiar si dobinzile bancare.
Incepind de la jumatatea lui noiembrie, cind BNR a anuntat ca nu va mai interveni pe piata valutara, cursul leului fata de euro si dolar a inregistrat evolutii destul de spectaculoase, inregistrind cresteri sau scaderi si de 1.000 lei pe zi.
Potrivit buletinului de conjunctura realizat lunar de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in rindul a 380 de firme, mai mult de 33% din manageri au apreciat, pentru ianuarie, ca evolutia cursului de schimb afecteaza cel mai mult nivelul productiei.
Influenta raportului de schimb al leului este resimtita mai ales in sectorele edituri, poligrafie si reproducerea inregistrarilor pe suporti, prelucrarea cauciucului si mase plastice, precum si metalurgie, constructii metalice si produse din metal.
Cercetarea de piata s-a derulat in perioada 1 - 15 ianuarie, interval in care moneda nationala a continuat tendinta de apreciere in termeni nominali, inceputa la finalul anului trecut. Pe de alta parte, managerii sustin ca intimpina greutati din cauza cererii insuficiente, problema resimtita in principal in activitatile industriale si din constructii.
Daca in sectorul constructiilor anticipatiile sint justificate, fiind legate de evolutia sezoniera, normala in aceasta perioada a anului, raspunsurile managerilor din industrie sugereaza ca au inca o problema de adaptare la nevoile pietei, in conditiile in care consumul intern se afla pe o panta puternic ascendenta.
Un procent semnificativ dintre respondenti considera ca activitatea firmelor este limitata de nivelul ridicat al dobinzilor bancare. Acest aspect a fost evidentiat mai ales de directorii societatilor cu afaceri in industria chimica, a cauciucului si maselor plastice.
Dincolo de piedicile identificate, managerii mizeaza pe o crestere a productiei, atit in industrie, cit si in domeniul constructiilor. In ansamblu, directorii de firme se asteapta la o majorare a comenzilor, mai ales la export, concomitent cu o crestere a gradului de utilizare a capacitatilor de productie.
In ceea ce priveste dimensionarea personalului, se constata mentinerea unei anticipatii negative, reducerea numarului de salariati fiind asteptata in firmele producatoare de mijloace de calcul si birotica, in industria extractiva, industria materialelor de constructii si a sticlei. In ceea ce priveste preturile de productie, managerii indica o crestere chiar abrupta pentru prima luna a anului.
Scumpirile sint prevazute mai ales in constructii, transporturi si domeniul tehnicii de calcul. Managerii isi pastreaza optimismul in ceea ce priveste nivelul investitiilor, mai ales in sectorul extractiv si transporturi. Apetitul investitional ar putea fi sustinut si de asteptarile privind imbunatatirea ratei profitabilitatii.
Cistiguri mai mari sint prefigurate de firmele care activeaza in industrie si constructii.
