Europa a celebrat, ieri, la Oswiecin, linga Cracovia, implinirea celor 60 de ani care au trecut de la eliberarea lagarului nazist Auschwitz-Birkenau. Regi, presedinti, prim-ministri si sefi de parlamente au fost prezenti la manifestarile organizate in Polonia pentru a comemora victimele nazismului si pentru a transmite lumii un semnal ca atrocitatile sa nu se repete niciodata.
Prima parte a manifestarilor a avut loc la Cracovia, sub deviza: “Let My People Live!”, la Teatrul “Juliusz Slowacki”. In acordurile uverturii din Simfonia a VII-a de Sostakovici, au fost proiectate pe un ecran urias imagini surprinse la ocuparea Europei de nazisti si imagini ale trenurilor mortii care se indreptau spre lagarul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.
La finalul proiectiei, pe ecran a fost trasa o cortina neagra. Tenorul Joseph Malovany a interpretat o arie compusa in memoria victimelor Holoca
Multime de invitati
Momentul de acum 60 de ani a fost evocat pe rind de presedintii Poloniei, Aleksander Kwasniewski, al Israelului, Moshe Katzav, si al Rusiei, Vladimir Putin. Dupa mesajele prezentate de vicepresedintele SUA, Dick Cheney, si Edgar M. Bronfman, presedintele Congresului Mondial Evreiesc, doi tineri - Miriam N. Band si Arie Y.
Bronstein - i-au inminat mesajul intitulat “Facing the Past - Challenging the Future” profesorului american de origine romana Elie Wiesel, supravietuitor al lagarului de la Auschwitz. Rabinul-sef al Israelului, Yona Mezger, a anuntat lansarea proiectului “Program educational european asupra lectiilor Holocaustului”, prin care profesorilor li se permite cercetarea in profunzime a Holocaustului.
“Si acum, dupa atitia ani, imi e groaza”
Sub o ninsoare marunta, spulberata de un vint inghetat, au inceput apoi manifestarile organizate in aer liber, la Oswiecin, pe locul lagarelor Auschwitz-Birkenau. Batrinii supravietuitori ai ororilor naziste s-au intors in lagarul Auschwitz. In ochii nici unuia nu se citea ura sau dorinta de razbunare, ci resemnare.
Mergind cu greutate prin zapada asternuta pe aleile lagarului, Maria Dobrolwska se intreba “Cum de a fost posibil?”. Internata in lagar in mai 1943, femeia isi aminteste ca “doctorul Mengele facea experiente pe noi, injectindu-ne cu virusul ce declanseaza tifosul”. Nu vrea razbunare, dar vrea sa nu se mai repete niciodata asa ceva.
La 82 de ani, Ian Wiezcki povesteste: “Si acum, dupa atitia ani, imi e groaza. Oricit am spune noi ce s-a intimplat atunci, nu poate fi inteles pe deplin. Nici un cuvint nu poate descrie ororile nazismului. Am fost adusi la stadiul de suboameni. Nici cu animalele nu te comporti asa. Spuneti tinerilor, voi, jurnalistii, ce a fost atunci, ca sa nu se mai repete.
Unde au fost oamenii atunci cind se infaptuiau ororile? Unde a fost omenia? Unde a fost ratiunea? Unde a fost iubirea? Unde a fost mila? Unde ai fost, Doamne?”.
Imagini de cosmar
Prima reactie la vederea gardurilor de sirma, a foisoarelor de supraveghere, a liniei ferate pe care soseau trenurile mortii, a cosurilor de la crematorii este una de soc: ti se pune un nod in git si respiri greu. Un sentiment cumplit te incearca: aici au fost omoriti oameni pentru vina de a fi fost evrei, pentru vina de a fi fost tigani, antinazisti, handicapati sau homosexuali.
Dupa ce treci cu greu de zona de triaj, unde detinutii erau deposedati de orice fel de bunuri, lasi in urma gardurile din sirma ghimpata prin care trecea curent electric. Pe alei, pe stinga si pe dreapta, sint baracile-dormitoare ale detinutilor. Inauntru, paturile-rafturi din lemn pe care se puneau zdrente, paie sau nimic. Toate baracile sint la fel.
Respiratia ti se taie cind vezi cosurile crematoriilor si zaresti usile cuptoarelor.Semnalul de deschidere a ceremoniilor organizate in fostul lagar au fost date de sirena unui tren care intra in Auschwitz-Birkenau. Dupa evocarile momentului rostite de presedintii Poloniei, Rusiei si Israelului, a urmat un serviciu religios catolic, ortodox, evanghelic si mozaic.
Rugaciunea pentru sufletele celor morti, Kadish, a fost rostita de Joseph Malowany.
Delegatia fostilor detinuti ai lagarului si cea a soldatilor eliberati - carora li s-au alaturat sefii de stat sau sefii de delegatii oficiale - au aprins candele la plachetele de pe Monumentul “Memoria Natiunilor” din Birkenau.
Mesajul Romaniei: “Strigat de deznadejde si avertisment pentru omenire sa fie pururi acest loc”
A depus candele si presedintele Romaniei, Traian Basescu. Pe placheta Romaniei scrie: “Strigat de deznadejde si avertisment pentru omenire sa fie pururi acest loc in care hitleristii au ucis aproape un milion si jumatate de barbati, femei si copii, in principal evrei, din diferite tari europene. Auschwitz-Birkenau 1940-1945”.
Undeva, pe locul unui crematoriu si al unei camere de gazare, cineva a depus o coroana de flori. Pe locul fostei camere de gazare, o televiziune isi montase antena parabolica pentru transmisia prin satelit...
