Duminica, 30 ianuarie, irakienii sunt chemati la urne pentru a vota, in cadrul alegerilor generale care vor marca o noua etapa spre transferul complet de suveranitate la Bagdad. Pentru prima data dupa o jumatate de secol de dictaturi, cei 14 milioane de alegatori urmeaza sa-si desemneze reprezentantii dintr-un total de 10.000 de candidati, inscrisi pe 223 de liste.
Vor fi alesi reprezentanti pentru Adunarea nationala de tranzitie, pentru consiliile locale si pentru Parlamentul autonom kurd.
Vot al irakienilor din exil
La scrutinul devansat iau parte circa 280.000 de persoane, irakieni din exil, din 14 ţări, din Europa şi Orientul Mijlociu pană in Australia.
Rebelii ameninţă in continuare populaţia din Irak să nu se prezinte la urne, sub ameninţarea cu moartea.
Vineri, patru civili şi-au pierdut viaţa la Bagdad, intr-un atac cu un automobil capcană.
Iar in ultimele 24 de ore au fost ucise 18 persoane, in cursul unor atacuri asupra centrelor de votare.
Scrutinul de duminică - la care este desemnată Adunarea Naţională - nu va fi supravegheat decat de circa 120 de observatori - din cauza temerilor legate de siguranţa lor.
Şeful Comisiei electorale centrale a anunţat că mai multe ambasade străine işi vor oferi o parte din personal care să funcţioneze ca observatori.
Insă unii irakieni din exil nu vor să voteze, de teama represaliilor la care ar putea fi supuse rudele lor aflate in Irak.
Prima zi de votare se apropie de final in Australia, unde sunt inregistraţi 12 mii de alegători irakieni. In cursul zilei, in faţa secţiei de votare din Sydney s-au auzit şi proteste impotriva prezenţei americane.
Corespondenţii BBC relatează că cei mai entuziaşti par a fi irakienii care trăiesc in Iran.
In cartierul Dowlat Abad, din sudul capitalei iraniene se pot vedea de departe două cozi uriaşe in faţa secţiei de votare - una pentru femei, una pentru bărbaţi.
Organizatorii scrutinului afirmă că perioada cea mai aglomerată a fost de dimineaţă, cand au sosit din nordul ţării mai multe autobuze incărcate cu alegători.
In ciuda aglomeraţiei, procesul se desfăşoară fără probleme. Oamenii au aşteptat răbdători să fie controlaţi cu detectorul de metale, la intrare.
Cei mai mulţi afirmă că votează cu Alianţa Irakului Unit - o coaliţie majoritar şiită, sprijinită de liderul spiritual al şiiţilor irakieni, marele aiatolah Ali Sistani.
"Am venit să votăm pentru o republică islamică in Irak", spune o femeie. Cu siguranţă, o astfel de perspectivă ar conveni cel mai mult Iranului.
Insă printre irakienii veniţi la vot in Teheran s-au numărat mulţi care afirmă că nu ţin seama de apartenenţa religioasă.
Ce contează, spun ei - este să caştige cei mai buni, cei care sunt in stare să rezolve problemele Irakului.
In statele europene care găzduiesc alegerile este abia miezul zilei, şi cei mai mulţi alegători irakieni spun că votează cu mandrie, dar la secţiile de votare este relativ linişte.
La Londra spre exemplu, in prima oră după deschidere votaseră doar 100 de oameni.
Organizatorii se aşteaptă ca următoarele două zile să fie mai aglomerate, in special datorită celor care vin de la distanţe mai mari.
