Super - tunuri PSD - HotNews.ro

Afacerea “Calculatorul”, 182 milioane de dolari

Pe linga afacerile “autostrada Bechtel” si “EADS-frontiera”, un alt fabulos contract atribuit de guvernul Nastase fara licitatie este “Sistemul Educational Informatizat” (SEI). Acesta reprezinta o investitie de 182 de milioane de dolari din bugetul invatamintului, pentru dotarea tuturor liceelor din tara si a unei parti din scolile generale cu computere, aparatura si programe de calculator.

Afacerea s-a derulat in perioada 2001-2004, a avut patru etape, a costat in total 182 de milioane de dolari si a fost incredintata unei singure firme, Siveco. Specialistii in informatica consultati de “Evenimentul zilei” considera ca preturile medii de achizitie prin programul SEI au fost vadit superioare celor de pe piata.

In plus, atribuirea fara licitatie a unui proiect de o asemenea anvergura si unei singure firme a creat tensiuni in mediul de afaceri si a perturbat piata de profil. Noul ministru al educatiei, Mircea Miclea, a demarat o ancheta interna in legatura cu aceasta afacere.

Baza materiala invechita din scolile romanesti necesita dotarea cu sisteme moderne de educatie. Guvernul Nastase a demarat, inca din primul sau an de mandat, un program extrem de necesar: dotarea liceelor si a scolilor generale cu calculatoare pe care elevii sa-si dezvolte si aprofundeze cunostintele la diverse materii de studiu.

Proiectul a fost initiat si semnat la sfirsitul anului 2001 de ministrul PSD al educatiei, Ecaterina Andronescu. Prima faza a programului, care a durat un an, a costat sase milioane de dolari si a fost incredintata fara licitatie, printr-o hotarire a guvernului Nastase, firmei Siveco SA.

Se deschidea astfel calea acordarii fara licitatie a unui contract in valoare totala de 182 milioane de dolari unei singure firme, prin prelungiri succesive ale contractului initial.

Deoarece Siveco este producator doar de programe de calculator, societatea cistigatoare a cedat contractul pentru partea de echipamente (computere, imprimante, monitoare etc.) altor trei firme: Compaq Computer Romania, Hewlett Packard si IBM Romania. Dupa un an, contractul a fost prelungit prima oara, tot fara licitatie, pentru o suma mult mai mare, 60 de milioane de dolari.

Oferte mai bune ignorate de ministrul Athanasiu

In decembrie 2003, proaspat instalat in functie, ministrul Alexandru Athanasiu a semnat o a doua prelungire a contractului cu Siveco, in valoare de 20 de milioane de dolari.

Inainte de aceasta noua prelungire a contractului, firmele Fujitsu Siemens Computers (FSC) si Bull au depus separat oferte de programe si aparatura cu caracteristici tehnice superioare si cu preturi mai mici decit cele aflate in contractele semnate intre Siveco si Ministerul Educatiei.

Ofertele respective au fost insa ignorate de minister. Explicatia lui Athanasiu este urmatoarea: “Au fost citeva firme interesate sa furnizeze componente hardware, dar nu era treaba noastra. Ministerul avea relatii doar cu Siveco, in calitate de sursa unica. Ei incheiau apoi contracte cu partenerii lor”.

Ce nu spune Alexandru Athanasiu este ca el, ca ministru, nu era obligat sa prelungeasca, tot fara licitatie, contractul cu Siveco daca avea pe masa oferte mai avantajoase. Mai ales ca prin organizarea unei licitatii exista posibilitatea ca firma Siveco sa scada preturile, iar ministerul si, implicit, bugetul public ar fi avut de cistigat.

Inca un contract, pe ultima suta de metri

Cu putin timp inainte de a parasi Ministerul Educatiei, imediat dupa ce PSD a pierdut alegerile, Alexandru Athanasiu a semnat o a treia prelungire a contractului cu Siveco, in valoare de 96 de milioane de dolari. Si de aceasta data fara licitatie, desi aparusera alte oferte concurente inca din urma cu o jumatate de an, iunie 2004.

Atunci, firmele FSC si Softwin au depus o scrisoare de intentie prin care isi manifestau disponibilitatea de a participa la acest contract in calitate de ofertant direct. Ofertele respective au fost din nou ignorate de Ministerul Educatiei.

Directorul reprezentantei din Romania a FSC, Claudiu Florica, declara: “Aceasta graba nejustificata de a incheia respectivul contract in ultimele zile de exercitiu ale fostei conduceri a Ministerului Educatiei si Cercetarii reprezinta, pe de o parte, o incercare disperata de a ascunde vadita ilegalitate facuta prin procedura de achizitie publica cu sursa unica si incercarea de a se pune actuala

conducere a ministerului in imposibilitatea de anulare a contractului atribuit ilegal”.

De ce sint preturile confidentiale?

In ciuda tuturor evidentelor, reprezentantii ministerului sustin ca totul este in regula. Directorul general in Ministerul Educatiei si Cercetarii, Traian Ionescu, apreciaza ca programul de dotare a scolilor cu calculatoare “s-a desfasurat inca de la inceput in deplina transparenta”.

Cu toate acestea, el refuza sa comunice preturile de achizitie, din bani publici, a produselor si serviciilor respective, invocind o clauza de confidentialitate. In realitate, preturile echipamentelor achizitionate angro erau evident peste preturile din magazine.

De exemplu, ministerul a achizitionat monitoare color, modele care nu se mai vindeau pe piata, la pretul de 7,6 milioane de lei, in conditiile in care un monitor superior calitativ costa, in aceeasi perioada, in magazin, intre 5,8 si 6,7 milioane de lei. O imprimanta laser cumparata de Ministerul Educatiei la pretul de peste 27 milioane lei valoare in magazin intre 5,8 si 13,6 milioane de lei.

In ceea ce priveste programele de calculator, situatia este si mai complicata deoarece e greu de apreciat valoarea acestora. Specialistii in domeniu sustin insa ca aplicatiile cumparate de minister prin Siveco sint mult peste preturile unor produse similare utilizate in alte domenii.

Una dintre cele mai scumpe aplicatii, numita “Nucleu de baze de date”, a fost achizitionata la pretul de 23,5 miliarde lei, in conditiile in care un program complex folosit in sisteme industriale costa mai putin de jumatate.

Ministerul si Siveco raspund vag, dar identic cuvint cu cuvint

Atit Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), cit si firma careia i s-a incredintat fara licitatie proiectul privind dotarea scolilor cu sisteme informatice considera totul o reusita.

MEC si Siveco invoca numeroasele premii si distinctii interne si internationale cu care a fost distins proiectul “Sistemul Educational Informatizat” (SEI), pentru a carui finantare statul a platit de la bugetul invatamintului 180 de milioane de dolari. Dana Domnisor, responsabilul de marketing al Siveco, sustine ca firma a implementat la nivel national peste 1.510 laboratoare informatizate.

De asemenea, reprezentanta Siveco enumera o serie de programe furnizate gratis ministerului. In ceea ce priveste atribuirea contractului de 180 de milioane de euro unei singure firme, atit directorul din MEC, cit si Dana Domnisor sustin ca “furnizorul (n.r. - cistigatorul contractului) este de fapt un consortiu format din IBM Romania, HP Romania si Siveco Romania”.

Cu toate acestea, in hotaririle de guvern prin care s-au aprobat contractul initial si prelungirea acestuia, precum si in declaratia fostului ministru Alexandru Athanasiu, firma Siveco apare ca “sursa unica”.

Intrebati despre softul livrat in ultima etapa a proiectului, reprezentantii MEC si Siveco raspund chiar cu fraze identice (!!), in comunicate separate: “Expresia - tot softul necesar pentru atingerea scopului initial al SEI - nu reflecta realitatea. Pentru a va putea raspunde in cunostinta de cauza, va rugam sa ne indicati exact datele pe care le-ati folosit in documentare.

Portalul SEI nu contine datele la care dvs. faceti referire”. Puncte de vedere identice, cuvint cu cuvint, virgula cu virgula! Ceea ce demonstreaza ca punctul de vedere formulat de MEC a fost conceput la Siveco sau invers!

Un program ineficient

Mai multi profesori universitari si reprezentanti ai inspectoratelor scolare au analizat eficienta sistemului educational informatizat. Concluzia este clara: elevii nu au acces la laboratoarele de informatica din scoli, iar majoritatea profesorilor nu stiu sa lucreze cu computerul, motiv pentru care nu folosesc laboratoarele informatizate.

“Exista retele de calculatoare in scoli si licee, dar sint inchise tot timpul, iar elevii merg la Internet-cafe sa lucreze pe PC.

Din acest motiv si din cauza programelor neadecvate din scoli, banii investiti in informatizare se vor duce pe apa simbetei, fiindca viata unui calculator este de trei-cinci ani”, a declarat, pentru Rompres, profesorul universitar Mihai Jalobeanu, de la Universitatea “Vasile Goldis“, din Arad.

Chiar si reprezentantul Siveco Romania, Radu Jugureanu, a prezentat o statistica din care rezulta ca doar 20 la suta din profesori stiu sa utilizeze computerul.

Ecaterina Adronescu: “Nu eu am luat decizia, ci guvernul”

Ecaterina Adronescu , ministrul care a initiat programul “Sistemul Educational Informatizat”, declara: “In perioada aceea s-au organizat mai multe licitatii la Casa Nationala de Sanatate si Primaria Capitalei, iar cei care au pierdut, nemultumiti, au inceput sa se judece si au blocat proiectele. Nu voiam sa se ajunga la o asemenea situatie in cazul SEI”, afirma Ecaterina Andronescu.

Ea sustine ca nu s-a ajuns intimplator la Siveco.

“In 2001 a fost un adevarat haos la admiterea in licee. Ca sa evitam dezordinea am incercat sa facem repartitia computerizata.

Siveco, IBM, Compaq, FSC ne-au ajutat atunci gratis, pentru ca nu existau bani in buget pentru acest proiect”, povesteste Ecaterina Andronescu, care sustine insa ca nu ea a luat decizia ca proiectul sa fie incredintat fara licitatie, ci guvernul, care a si aprobat sumele necesare proiectului SEI.

Alexandru Athanasiu: “Au fost citeva firme interesate, dar nu era treaba noastra”

Rep: Domnule Athanasiu, cum s-a ajuns la atribuirea proiectului unei singure firme, fara licitatie?

A.A - Proiectul e din 2001, pe vremea cind eu nu eram nici macar in guvern. Din cite cunosc, s-a aprobat prin hotarire de guvern atribuirea proiectului firmei Siveco deoarece era singura din tara care concepea si realiza lectii AeL (n.r. - un fel de manuale virtuale).

Rep: In faza a treia a programului ati primit si alte oferte, de la firme prestigioase in domeniu, pe care insa le-ati ignorat...

A.A - Nu am primit nici o oferta in ceea ce priveste componenta de software (n.r. - programe). Au fost citeva firme interesate sa furnizeze componente hardware, dar nu era treaba noastra. Ministerul avea relatii doar cu Siveco, in calitate de sursa unica. Ei incheiau apoi contracte cu partenerii lor.

Preturile comparate la unele produse hardware achizitionate in etapa a treia

nr. produs pret de achizitie pret de vinzare

(lei) MEC en detail (lei)

1. Server - HP Proilant 120.861.431 78.629.068

2. Monitor color 15’’ 7.607.760 5.803.963

Compaq s 550

3. Statii de lucru - 35.999.608 27.085.162

Compaq EVO

4. Printer imprimanta 27.058.529 13.616.098

laser 14ppm 1200 dpi

5. Switch (16 porturi) 7.058.746 3.948.420

6. Routher (1 interfata 23.137.003 3.249.000

seriala si 4 ethernet)

7. Scaner A4 4.784.261 2.691.787

rezolutie 1200 dpi

Operatiunea "Zapada"

Muntii de zapada care au acoperit Romania au fost transformati in munti de bani, printr-o hotarire de ultim moment a fostului partid de guvernamint.

Pentru campania de deszapezire din aceasta iarna, o suma enorma din vistieria Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri, institutie aflata sub tutela Ministerului Transporturilor condus de Miron Mitrea, a ajuns in conturilor unor firme patronate de apropiati ai PSD. 1.

478 de miliarde de lei (echivalentul a 50 de milioane de dolari) este valoarea totala a contractelor primite prin semnatura guvernului PSD de firmele lui Dorinel Umbrarescu, alias “Regele asfaltului”, si Costel Casuneanu, sponsor al PSD pe celebra lista a “Club 75”.

Cu numai citeva saptamini inainte ca fosta guvernare sa-si dea duhul politic, citeva firme patronate de doi afaceristi renumiti pentru relatiile cu mai marii PSD au pus mina pe 34 de licitatii publice de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN) (o parte, in tabelele alaturate).

Scopul lucrarilor contractate, cu o singura exceptie, este intretinerea drumurilor si combaterea poleiului si a inzapezirii in iarna 2004/2005. Firmele care s-au batut pentru a pune mina pe cele 34 de contracte sint celebrele Spedition UMB SRL si Drum Invest SRL - ale lui Dorinel Umbrarescu - si PA&CO International SRL - a lui Costel Casuneanu, ambii oameni de afaceri din anturajul PSD.

Sumele enorme puse in joc pentru lucrarile care ar fi trebuit sa ne aduca drumuri curate ca-n palma in aceasta iarna au fost, fara doar si poate, un ultim gest de recompensa pentru afaceristii credinciosi PSD-ului. Valoarea licitatiilor atribuite de institutia aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, pastorit la vremea respectiva de Miron Mitrea, este de 1.

478 de miliarde de lei, echivalentul a 50 de milioane de dolari.

Licitatii in familia PSD

Judecind dupa datele din documentele licitatiilor, afacerea deszapezirii din aceasta iarna a ajuns sa fie si o afacere de familie politica. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri a inchiriat doar de la trei firme utilaje, echipamente si chiar mina de lucru pentru combaterea inzapezirii si a poleiului, platind in schimb cele 1.478 de miliarde de lei.

Ceea ce surprinde insa este ca pentru cea mai mare parte a celor 34 de licitatii CNADN a primit doar cite doua oferte, venite invariabil de la trei firme: Spedition UMB SRL, Drum Invest SRL si PA&CO International SRL.

Astfel, in 19 din cele 34 de licitatii organizate de CNADN, una dintre firmele lui Umbrarescu, Spedition UMB SRL sau Drum Invest SRL, a concurat impotriva societatii PA&CO International SRL a lui Costel Casuneanu. Altfel spus, licitatii in familia PSD.

Cine e Dorinel Umbrarescu

Dorinel Umbrarescu ocupa pozitia 70 in “Top 300 Capital”, cu o avere estimata la 40 de milioane de dolari. Moldoveanul s-a ales cu supranumele de “Regele asfaltului” dupa ce presa a constatat ca este un abonat constant la bugetele institutiilor care impart lucrari pentru soselele tarii.

Daca in 2001 firmele lui Umbrarescu cistigau licitatii numai in zona Moldovei, acum acesta are acces la contracte din toata tara. Afacerile lui “au explodat” in 2001, la scurt timp dupa ce la guvernare s-a instalat PSD, iar la Ministerul Transporturilor a fost numit unul dintre partenerii sai de afaceri, dar si unul dintre cei mai buni prieteni, Sergiu Sechelariu.

“Regele asfaltului” este cunoscut, de altfel, ca un apropiat al celor doi frati Sechelariu, al vicepresedintelui PSD Viorel Hrebenciuc si a lui Corneliu Iacobov. Numele lui Dorinel Umbrarescu a aparut anul trecut intr-un document al Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF), alaturi de cel al “greilor” PSD Viorel Hrebenciuc, Sergiu si Dumitru Sechelariu si Corneliu Iacobov.

OLAF cerea Corpului de Control al lui Adrian Nastase, condus la vremea respectiva de Victor Ponta, anchetarea celor cinci pentru grave fapte de coruptie. Printre posibilele infractiuni de pe lista OLAF figura si instituirea unui monopol al afacerilor condus de cei cinci membri si simpatizanti ai PSD.

“Evenimentul zilei” a dezvaluit suma exorbitanta obtinuta de Umbrarescu din contracte de asfaltare, reparatii sau intretinere de drumuri: 282 de milioane de euro.

Cine e Costel Casuneanu

Costel Casuneanu este unul dintre finantatorii PSD si membru in “Club 75”, o organizatie infiintata de 69 de oameni de afaceri care au cotizat cu cite 75 de milioane de lei pentru a ajuta PSD in campania electorala din 2000. Casuneanu apare la pozitia 47 in “Club 75”. Si el s-a remarcat in ultimii ani pentru abilitatea cu care a pus mina pe contracte finantate de la bugetul statului.

In 2003, bacauanul a mai obtinut trei contracte de la Administratia Nationala a Drumurilor, actuala CNADN, care vizeaza reabilitarea a trei tronsoane dintr-un drum national din judetul Bacau. Costel Casuneanu ocupa pozitia 27 in “Top 300 Capital”, cu o avere estimata la 90 de milioane de dolari.

Spedition UMB SRL

Data semnarii contractului Lucrare Suma (lei/dolari)

08.11.2004 consolidare sistem rutier pe DN 10 Buzau - Brasov pe o distanta de 40 de kilometri

968, 2 miliarde lei / 33,3 milioane dolari

14.12.2004 inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 2 E in iarna 2004/2005

12,8 miliarde lei / 443.957 dolari

14.12.200 inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 2 H in iarna 2004/2005

1,7 miliarde lei / 61.114 dolari

14.12.2004 inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 2 in iarna 2004/2005

28 miliarde lei / 967.979 dolari

14.12.2004 inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 17 A in iarna 2004/2005

9, miliarde lei / 337.751 dolari

01.11.2004 inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Sf. Gheorghe

651 milioane lei / 22.451 dolari

01.11.2004 inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Miercurea Ciuc

16,6 miliarde lei / 574.219 dolari

01.11.2004 inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Brasov

17,4 miliarde lei / 603.037 dolari

01.11.2004 inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Sibiu

19, 6 miliarde lei / 678.051 dolari

01.11.2004 inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Tg. Mures

87, 2 miliarde lei / 3 milioane dolari

30.11.2004 inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pentru sectiile de drumuri nationale din judetele Constanta, Calarasi, Braila, Ialomita si Tulcea

5,2 miliarde lei / 180.891 dolari

Total 1.167 miliarde lei 40,2 milioane dolari

Drum Invest SRL

Data semnarii Lucrare Suma (lei/dolari)

contractului

01.11.2004 inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare

in intretinerea curenta a drumurilor pe raza

Directie Regionale Iasi - Sectia de Drumuri Birlad

7,05 miliarde lei 243.299 dolari

01.11.2004 inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea