Valentin Nicolau are locul asigurat in Muzeul figurilor de ceara al campionilor slugarniciei romanesti.
Directorul TVR nu a fost doar valetul de serviciu al puterii, asa cum ne-au obisnuit sefii televiziunii publice inca din anii '90, cind TVRLibera nu vedea manifestantii anti-FSN din cauza cetii, pina in campania din 2004, cind TVR a avut orbul gainilor cu stenogramele care developau cloaca de la sedintele partidului-stat. Valentin Nicolau a impins slugarnicia politica si dincolo de alegeri.
Dupa ce, vreme de patru ani, TVR a emis doar pe frecventele PSD, presedintele-director general a batut recordul in materie de periaj de calitate. N-a trecut cu arme si bagaje de partea noii puteri, ci a ramas ciine pina la moarte pentru PSD si dupa ce Nastase&comp. au luat calea opozitiei.
Episodul de saptamina trecuta, cind TVR a pus tunurile pe Traian Basescu, va ramine in istorie drept singurul moment in care televiziunea publica l-a atacat pe presedintele in functie al tarii. N-a fost insa nicidecum vreun puseu al libertatii de exprimare care sa-l fi cuprins, la spartul tirgului, pe Valentin Nicolau.
Fereasca sfintul! Infierarea lui Basescu a fost, pe de o parte, expresia exasperarii la gindul ca noua putere urzeste schimbarea conducerii TVR, pe de alta, dovada fidelitatii absolute fata de cei care l-au pus pe Nicolau in fruntea bucatelor.
Spre deosebire de predecesorii sai, care si-au facut cuminti bagajele cind puterea nu i-a mai dorit, actualul sef din TVR pare sedus pe viata de televiziunea din Calea Dorobati. Isi da demisia, dar trage de timp.
Sa fie TVR farmecul vietii pentru Nicolau, cum e Rapidul pentru George Copos? Sau la mijloc e teama ca schimbarea conducerii TVR ar scoate la iveala cifre sau contracte interesante, ferite pina acum de ochii circotasilor?
As fi curios, de pilda, sa aflu cit de justificata a fost operatiunea de rebotezare din Romania 1 in TVR, prin care televiziunea publica s-a ales cu o lista de sigle noi si 600.000 de euro mai putin in cont! Si sint convins ca in hatisul de plati si interese din Dorobanti se ascund multe alte intrebari la care Nicolau ar trebui sa raspunda.
In definitiv, ce conteaza pentru colosul public din Dorobanti sint doua lucruri: banii si obiectivitatea. Iar toata lumea e de acord ca televiziunea publica a descoperit formula ideala de pacalit telespectatorul la patrat: toaca bani si scoate obedienta. O face cu succes de 15 ani.
Basescu greseste cind spune ca il lasa linistit pe Nicolau in functie, pardon, in formol. Nu. Nicolau nu mai trebuie sa faca purici prin Calea Dorobanti. Cel putin pentru ca ii are pe constiinta pe jurnalistii care protesteaza si astazi fata de slugarnicia jurnalelor de stiri. Desigur, nu Basescu trebuie sa-l schimbe din functie, ci parlamentul, cel care l-a si numit.
Dupa care in Dorobanti trebuie sa inceapa schimbari radicale, aminate de prea multi ani. Sa dispara mai intii de toate aberatia ca parlamentul poate da conducerea TVR pe mina cui vrea. Atita vreme cit partidele vor face legea in televiziunea de stat, abonatii vor trebui sa caute adevarul cu telecomanda, pe posturile private.
Apoi, poate ca dupa 15 ani in care am cotizat cu totii pentru obedienta TVR, ar fi cazul sa ne intrebam serios daca mai merita sa platim abonamentul. Pina acum am tot facut-o, si TVR ne-a oferit minciuna. Poate ca a venit vremea, asa cum bine spune Stelian Tanase, ca televiziunea publica sa fie sparta si vinduta pe bucati.
Iar statul sa mai pastreze pentru ifosele puterii politice cel mult un canal. Asta deoarece modelul BBC, pe care l-au invocat de fiecare data sefii TVR cind au intins mina spre buget si abonati, nu mai tine. Spre deosebire de TVR, BBC este o institutie care stie sa-si respecte abonatii.
