In urmatorul an si jumatate, se decide viitorul politic al Uniunii Europene. De solutionarea crizei institutionale prin care trece Uniunea depinde tipul organizatiei de state din care vom face parte incepand cu 2007.

Cand, dupa negocieri indelungate, s-au vazut cu semnaturile tuturor reprezentantilor statelor membre pe forma finala a proiectului Tratatului Constitutional, liderii Uniunii Europene nu au rasuflat usurati. Proba de foc, cea a ratificarii documentului de catre toate cele 25 de tari, abia acum urmeaza.

Situatia este delicata, de vreme ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, isi manifesta public ingrijorarea. Sistemul de ratificare este diferit de la tara la tara.

Exista state europene in care rolul revine Parlamentului, exista state europene in care, optional, se poate organiza referendum, dar sunt si state in care votul popular este obligatoriu pentru adoptarea Constitutiei Europene. Acestea din urma sunt primele care ridica probleme.

Unele dintre ele sunt conduse de lideri eurosceptici, ale caror opinii pot influenta masele, unele tin cu indarjire la rolul lor de soprana in corul statelor membre, altele prezinta pur si simplu riscul ratarii exercitiului democratic, ca urmare a absenteismului popular la urne.

Aducerea electoratului la urne costa

Alaturi de Cehia – al carei presedinte se declara adversarul Tratatului Constitutional, considerandu-l ca stirbind suveranitatea tarii sale –, din grupul tarilor care organizeaza referendum fac parte Danemarca, Portugalia, Franta, Irlanda, Slovacia, Luxemburg, Polonia, Olanda, Spania si Marea Britanie.

In Belgia si Letonia, referndumul este optional, iar in restul tarilor membre decizia apartine Parlamentului. Determinarea cetatenilor sa vina la vot si sa se declare in favoarea unei Constitutii comune costa tarile membre.

Olanda a alocat 2,5 milioane de euro pentru desfasurarea unei campanii de comunicare al carei scop este contracararea curentului de opinie defavorabil ratificarii Tratatului Constitutional. Guvernul Marii Britanii este mult mai zgarcit. A dat doar 75 de mii de euro pentru acelasi tip de campanie.

Spaniolii, mai inventivi, au scos pe piata bautura Referndum Plus, care "iti da energie sa-ti decizi viitorul", la urne, bineinteles. Guvernul polonez nu cheltuieste bani pe campanii de sensibilizare a opiniei publice, ci amana alegerile, de teama ca adversarii politici din Opozitie, adversari si ai ratificarii Tratatului Constitutional, sa nu ajunga la putere.

Extinderea face nefunctionale vechile tratate

Cetatenii Uniunii Europene sunt prea putin constienti de importanta documentului propus ratificarii, iar acest fapt este un factor ridicat de risc pentru reusita operatiunii. Oamenii obisnuiti sunt interesati de traiul zilnic, si mai putin de faptul ca cresterea numarului de state membre face imposibila functionarea Uniunii Europene pe baza vechilor tratate.

In varianta in care rezultatul referendumului este defavorabil, fie si intr-o singura tara membra, actuala constructie europeana este pusa sub semnul intrebarii. "In cel mai rau caz, putem asista la sfarsitul Uniunii Europene in formula actuala", ne-a declarat politicianul roman direct implicat in elaborarea Tratatului Constitutional.

Adrian Severin, deputat in Parlamentul Romaniei, presedintele Subcomisiei pentru relatii externe a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, spune ca pot fi discutate trei variante de evolutie a situatiei, in cazul in care Tratatul nu este ratificat in unanimitate. Statul care nu a ratificat ramane in afara Uniunii, este una dintre ele.

Exista si posibilitatea materializarii Europei "cu doua viteze", tarile care au ratificat functionand in cadrul Uniunii pe baza tratatului, cele care nu au facut-o ramanand pe vechile tratate. Cea din urma varianta este renegocierea documentului, "proces cu finalitate incerta si riscanta pentru viitorul Uniunii Europene", apreciaza Adrian Severin.

Afaceri Europene

• Falsificatorii de monede lucreaza din plin in Uniunea Europeana, 2004 detasandu-se ca cel mai bun an pe care l-au avut de la introducerea euro. Oficiul European Antifrauda a raportat ca "recolta" de euro falsi a fost de peste 74 de mii de monede. Raportata la cele 55 de milioane de monede aflate in circulatie, numarul falsurilor nu este mare.

Cat despre eurobancnotele cu probleme, anul trecut au fost depistate si retrase din circulatie 594 de mii.

• Autorii reglementarilor anapoda, ai legilor prost formulate si initiativelor fiscale aberante sau discretionare vor fi sanctionati individual cu amenzi de pana la 8.000 de euro. Nu in Romania, ci in Polonia.

Parlamentul polonez dezbate un proiect de lege care obliga functionarii publici angajati in procesul de legiferare – considerati ca avand multa putere si putine responsabilitati – sa raspunda pentru calitatea actului legislativ.

Ei pot fi dati in judecata atat de catre persoane fizice si companii prejudiciate de aplicarea unor reglementari ambigue sau eronate, cat si de autoritati publice, in cazul in care acestea constata ca legile cu pricina au determinat risipirea banului public. Dezbaterile parlamentare pe marginea acestui proiect sunt aprinse, politicienii fiind scindati in doua tabere.

Una dintre acestea se declara fara rezerve in favoarea legii, cealalta spune ca efectul aplicarii ei va fi invers celui scontat si ca functionarii publici nu vor indrazni sa mai aiba nici o initiativa. Ambele tabere au insa un punct de vedere comun in ceea ce priveste necesitatea reformarii administratiei publice poloneze, cea fiscala fiind prima vizata.

Sunt de notorietate doua cazuri de interpretare a unor legi neclare de catre fiscul polonez, victimele fiind companii din industria IT. Amandurora li s-au imputat nereguli in plata taxelor si impozitelor si au fost amendate cu sume importante. Ambele au dat in judecata fiscul. Pentru ca procesele dureaza in medie trei ani de zile, una dintre ele nu a mai apucat ziua in care i s-a facut dreptate.

A intrat in faliment, lasand pe drumuri 400 de programatori. Cealalta insa a rezistat si a reusit sa obtina despagubiri de milioane de euro de la statul polonez.

• Un recent raport al diviziei de statistica a Comisiei Europene arata ca city-ul londonez este cea mai bogata regiune, cu un PIB pe locuitor cu 315% peste media Uniunii Europene. La prima vedere deci, centrul capitalei Marii Britanii este lumea celor mai bogati europeni. Nu este asa. Londra are 7,1 milioane de locuitori, din care 1,9 milioane sunt pensionari.

43% dintre ei locuiesc in City si peste jumatate dintre acestia traiesc in saracie.