Autoritatile bucurestene au confirmat, ieri, ca au cazut de acord cu reprezentantii Patriarhiei asupra unui alt amplasament pentru Catedrala Mantuirii Neamului, dar nu se grabesc sa anunte acest lucru ca pe un succes, pana cand Sfantul Sinod - in calitate de for superior decizional - isi va da OK-ul.

Arhitectii municipalitatii s-au "ars" de prea multe ori cu promisiunile inaltelor fete bisericesti, care s-au razgandit de fiecare data dupa ce s-a ales locul de construire a lacasului de cult.

Teama lor este justificata, atat timp cat reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane nu au ezitat sa intervina pe langa Guvern sa schimbe amplasamentul, chiar si dupa ce avusese loc concursul de proiecte de arhitectura pentru cladirea in sine si zona adiacenta.

Iar acest lucru nu s-a produs intr-un singur caz, ci in doua: prima data cu amplasamentul din Piata Unirii si a doua oara - cu cel de pe axul Bulevardului Unirii.

Cu toate ca locul viitorului edificiu era consfintit prin Hotarare de Guvern, acesta a fost schimbat la preferintele reprezentantilor Patriarhiei, ultimul act normativ - emis in primavara anului 2004 - "batand in cuie" catedrala in Parcul Carol. Inconsecventa Bisericii Ortodoxe Romane a fost speculata politic, astfel ca subiectul a capatat alte conotatii.

Pe de o parte a baricadei s-au situat autoritatile locale si centrale impreuna cu Patriarhia, care sustineau construirea catedralei in Parcul Carol, iar pe de alta, fostul primar general Traian Basescu - "flancat" de bucurestenii pe care i-a consultat pe aceasta tema intr-o dezbatere publica. Rezultatul a depins, pana la urma, de rezultatul alegerilor generale.

In curtea Casei Poporului

Terenul din curtea Palatului Parlamentului, situat in spatele cladirii este noul amplasament al catedralei. Mult mai intins ca suprafata decat cel din Parcul Carol, terenul este agreat de ambele parti - Patriarhie si Primaria Capitalei -, dar si in cazul lui trebuie depasite cateva aspecte juridice.

Mai precis, terenul trebuie scos din proprietatea RAAPPS si "trecut" in cea a Bisericii Ortodoxe Romane, reglementare ce trebuie facuta prin lege sau ordonanta de guvern.

Potrivit arhitectului-sef al Capitalei, Adrian Bold, noul amplasament este unul din cele sapte variante propuse BOR, in anul 1996, de specialistii municipalitatii. El sustine ca detaliile tehnice vor fi stabilite numai dupa ce Sfantul Sinod va decide asupra amplasamentului. Reprezentantul Primariei Capitalei este destul de rezervat in privinta rezolvarii.

Sfantul Sinod va decide in martie

Problema Catedralei Mantuirii Neamului va fi discutata de Sfantul Sinod, la inceputul lunii martie, dar nu se poate vorbi despre schimbarea amplasamentului, a declarat ieri, pentru ZIUA, Parintele Costel Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

El a infirmat informatiile aparute ieri in presa, potrivit carora s-a gasit deja un alt amplasament pentru Catedrala, aratand ca este vorba despre "speculatii".

Discutii in legatura cu gasirea unei locatii pentru construirea Catedralei vor avea loc la sfarsitul saptamanii, cand Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, se va intalni cu primarul general interimar al Capitalei, Razvan Murgeanu.

Parintele Patriarh a marturisit ca cea mai mare dorinta a sa, cu ocazia implinirii varstei de 90 de ani, este inaltarea Catedralei Neamului Romanesc.

"Si in valtoarea acelor evenimente se simtea in vazduh un duh mut, un duh diabolic, ce lucra - si care lucreaza si acum - ca sa impiedice ridicarea Catedralei Mantuirii Neamului pe care a gandit-o Miron Cristea, cel dintai Patriarh, s-o aduca la indeplinire", a spus Parintele Patriarh.

El a declarat ca "are semne bune" ca vor incepe lucrarile, "intr-un loc frumos, potrivit, pentru a se termina cu toata cearta si tot scandalul".

120 de ani de dispute pe acest subiect

Construirea lacasului de cult a starnit controverse inca de acum 120 de ani, preciza anul trecut arhitectul-sef al Capitalei, pe site-ul municipalitatii, in argumentarea deciziei primarului general Traian Basescu de a lansa in dezbatere publica subiectul ultimului amplasament stabilit de autoritatile centrale si de Biserica in Parcul Carol.

Alegerea amplasamentului, modalitatea de finantare, cele doua Razboaie Mondiale, apoi regimul comunist au constituit tot atatea piedici pentru zidirea unei catedrale monumentale in Bucuresti. Dupa 1989, demersul a fost reluat de doua ori, fara insa a avea nici de aceasta data prea mare succes, impedimentul fiind diferendele aparute pe tema zonei de amplasament.

Adrian Bold, arhitectul-sef al Capitalei, explica situatia: "Initiativa de consultare publica a tuturor factorilor implicati in proiectul de construire a Catedralei Mantuirii Neamului reprezinta, din punctul nostru de vedere, nu numai expresia exigentelor legii, in cadrul evolutiei spre normalitate a oricarui stat de drept, dar si un fapt de cultura, menit sa autentifice un demers istoric,

exprimat de natiunea romana o data cu aspiratiile sale moderne de recunoastere europeana.

Reeditand momentele de semnificatie din istoria mai veche a actiunilor intreprinse de statul roman pentru inaltarea catedralei, putem retine ca ideea s-a nascut si s-a consolidat in perioada 1878 - 1881, o data cu dobandirea independentei si proclamarea Regatului, cand nici una dintre cele peste 100 de biserici existente atunci in Capitala nu erau atat de incapatoare incat sa-i primeasca pe toti

cei care ar fi dorit sa participe la slujbele oficiate cu prilejul sarbatorilor nationale sau alte momente solemne. Totodata, noua catedrala reprezenta, prin maretie si pozitie in structura orasului, simbolul victoriei prin si pentru credinta natiunii romane.

Constructia statului si a institutiilor sale democratice a reprezentat, in egala masura, si un impediment in calea realizarii edificiului, pentru care fondurile stranse, incepand cu 1884 pana in 1900, a fost abandonat, cand, prin scrisoarea regelui Ferdinand, din ziua de 10 mai, catedrala este numita Catedrala Mantuirii Neamului, iar din 1925 menita a fi catedrala patriarhala, dezbaterile vor

starni puternice polemici, antrenand atat oficialitatile vremii, cat si societatea civila, specialistii sau oamenii de cultura", amintea Adrian Bold.

Amplasamente "esuate"

Alegerea "locului de construire si de pomenire" a fost ghinionul care s-a tinut scai de aceasta constructie programata de mai bine de un secol a fi realizata in Capitala. Ideea s-a nascut in perioada 1878 - 1881, o data cu dobandirea Independentei si proclamarea Regatului.

De atunci, dezbaterile pe tema construirii catedralei vor starni puternice polemici, antrenand atat oficialitatile vremii, cat si societatea civila, specialistii sau oamenii de cultura. S-au propus, la acea vreme, nu mai putin de douasprezece posibile amplasamente.

Unele au fost respinse din start ca fiind necorespunzatoare sau "lipsite de perspectiva", numai cateva fiind considerate potrivite stadiului istoric al dezvoltarii urbanistice: la intersectia bulevardelor Bratianu si Carol - pe locul viran din fata Universitatii -, la poalele Dealului Mitropoliei, in Piata Bibicescu Voda - pe locul Halelor Centrale, sau pe Dealul Mihai Voda, unde se afla

Arsenalul Armatei.

Pragmatismul guvernantilor si exigenta personalitatilor epocii - arhitecti sau ingineri precum Petre Antonescu, Roger Bolomey, State Ciortan, George Bala - au impus, la acea data, cea mai potrivita locatie Piata Bibicescu Voda care, printr-o interventie urbanistica complexa (mutarea halelor, acoperirea Dambovitei) putea dispune de o arie de teren de aproape cinci hectare, fara expropriere, cu

pozitie centrala si evidenta accesibilitate.

Cele doua razboaie mondiale si perioada ceausista au blocat construirea catedralei, dar dupa 1990 ideea a reinviat, secondata, inevitabil, de disputele pe tema amplasamentului. Mai multe hotarari de guvern au "plimbat" catedrala, din Parcul Unirii pe pe axul central al bulevardului Unirii si in ultima instanta in Parcul Carol.

Un ultim argument al reprezentantilor Patriarhiei a fost acela ca terenul pe care s-a amenajat Parcul Carol la inceputul secolului trecut a apartinut Mitropoliei Tarii Romanesti, inca de la mijlocul secolului al XVII-lea, fiind ingrijit in mod deosebit de Mitropolitul Filaret.

Parcul Carol - in opozitie cu Catedrala

"Nu am memorat aceste fapte istorice doar din dorinta de a sublinia similaritatea demersului, ci si din credinta ca legitimitatea unui asemenea act tine si de o componenta spirituala contemporana.

Dincolo de orice retorica patetica sau revansarda, devenirea orasului acumuleaza si stratifica implinirile si neimplinirile sale, sansele si esecurile etapelor de dezvoltare, oferind posteritatii nu numai nostalgia posibilei glorii, ci si asfaltul realitatii concrete. Erorile, citate adesea ca generate de dictatura comunista, pot fi de fapt si experiente ratate ale altor capitale europene.

Asimilate sau respinse de evolutia urbana, traim in acest context istoric incercand sa nu le mai repetam, sau macar sa oferim o sansa generatiilor viitoare.

Suntem constienti ca, din perspectiva noului mileniu, valorile patrimoniului cultural, istoric, cadrul natural, zonele amenajate ca parcuri sau gradini publice capata o semnificatie deosebita fata de perceptia industrializanta de teren bun de constructii si avem datoria morala, ca trecatori slujitori ai urbei sau ca simpli cetateni, sa le transmitem intacte viitorimii.

Ne referim aici, fara echivoc, la Parcul Carol, rod al viziunii si al intamplarii, dar, in mod cert, din aceasta categorie, monumentul cel mai important al bucurestenilor se afla in opozitie cu Catedrala Patriarhala, pentru care locul trist al Manastirii Vacaresti sau vocatia nealterata a Dealului Arsenalului ar putea constitui cel putin doua alternative de meditatie, trebuie cladita in centrul

spiritual al comunitatii careia ii apartine", concluziona arhitectul-sef Adrian Bold.

Sapte variante refuzate de Teoctist

Patriarhul Teoctist a refuzat sapte variante alternative propuse pentru amplasamentul Catedralei Mantuirii Neamului de catre arhitecti. Primul dintre acestea era pozitionat la Podul Izvor, in parcul cu acelasi nume, situat langa Palatul Parlamentului.

Cel de-al doilea amplasament al edificiului era propus in zona Vacaresti, pe un teren pentru care exista intocmit un Plan Urbanistic de Detaliu pentru constructia unei zone de vile. Alte doua amplasamente au fost refuzate in Parcul Tineretului - unul jos, la intrarea principala in parc, si celalalt sus, pe deal, in locul parcului de distractii. In zona Unirii au existat trei propuneri.

Prima a fost in Piata Unirii, in parc, unde, de altfel, soarta viitorului lacas de cult parea consfintita de vizita Papei, in prezenta caruia a fost zidita piatra de temelie a catedralei, in primavara anului 1999 - dar pentru foarte putin timp.

Cea de-a doua varianta din aceasta zona a fost pe Bulevardul Unirii, langa Biblioteca Nationala, pe suprafata de teren pe care se afla fundatii abandonate din anul 1989.

Cel de-al treilea amplasament a fost chiar pe axul central al Bulevardului Unirii, intre Piata Alba Iulia si Piata Unirii, portiune pe care traficul rutier urma sa fie deviat pe un pasaj care urma sa subtraverseze artera de circulatie.

Al saptelea amplasament propus de specialistii arhitecti - cel care face in prezent obiectul negocierilor dintre Biserica Ortodoxa Romana si Primaria Capitalei - este terenul viran din spatele cladirii Palatului Parlamentului, si a fost, de asemenea, refuzat de Patriarhul Teoctist.

Lege pentru Parcul Carol

Dupa interventiile Patriarhiei la autoritatile statului pentru amplasamentul in Parcul Carol, la 18 aprilie 2004, prin Hotarare de Guvern, a fost transmisa in folosinta gratuita a Bisericii o suprafata de cinci hectare de teren in Parcul Carol, pe platoul central, ocupata de Monumentul Eroilor.

Imediat, mai multe asociatii de specialisti in domeniu - Uniunea Arhitectilor, Ordinul Arhitectilor - si-au manifestat nemultumirea fata de acest proiect.

In ciuda acesui fapt, fostul ministru al Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, a afirmat in mai multe randuri ca edificiul "se va ridica acolo unde vrea, cand si cum vrea Biserica Ortodoxa Romana".

In fine, Legea privind realizarea Catedralei Mantuirii Neamului a fost promulgata de presedintele Ion Iliescu la sfarsitul lunii octombrie 2004, lacasul de cult urmand sa fie construit in Parcul Carol, dar in spatele Monumentului Eroilor. Astfel, autoritatile centrale au renuntat la demolarea monumentului.

Bani publici pentru catedrala

In ciuda asigurarilor date de reprezentantii Patriarhiei privind construirea catedralei numai cu fonduri proprii, lucrarile de demontare a monumentului au fost finantate de Guvern, anul trecut, cu 40 de miliarde de lei, bani alocati din fondul de stat, potrivit unei hotarari de guvern.

Vladimir Sommer, reprezentantul beneficiarului - Regia Autonoma de Administrare a Protocolului si Patrimoniului de Stat - a explicat ca toate placile de granit ale Monumentului Eroilor din Parcul Carol urmau a fi demontate, apoi duse intr-un depozit, pentru a putea fi "oricand refolosite, in functie de hotararile care se vor lua ulterior".

De fapt, fostii guvernanti isi anuntasera intentia de a emite un act normativ privind infiintarea, in Parcul Tineretului, a unui Institut al Totalitarismului. Pana atunci insa, o firma agreata de autoritati ar fi gazduit, pe bani publici, bucatile de monument.

Ulterior, Legea privind construirea catedralei in Parcul Carol prevedea ca fondurile pentru construirea lacasului de cult sa fie alocate de Biserica Ortodoxa Romana, precum si, in completare, de la bugetul de stat.

Potrivit aceluiasi act normativ, Guvernul Romaniei si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale implicate aveau obligatia de a acorda, la solicitarea Patriarhiei, sprijinul necesar, in conditiile legii.

Catedrala - la proces

Ultimul amplasament ales de Patriarhie a "dus" Catedrala Mantuirii Neamului si pe salile tribunalului, situatia din Parcul Carol devenind obiectul mai multor procese.

In primul rand, Traian Basescu, in calitate de primar general a atacat Ordinul emis in 5 aprilie a.c. de ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, prin care terenul din Parcul Carol a fost declasat din categoria monumentelor istorice, pentru a se putea construi pe el.

Basescu a reclamat "ilegalitatea" actului emis de ministrul Theodorescu, care si-a arogat dreptul de a decide in locul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, incalcand art. 35, lit. "c" din Legea nr. 422/2001.

Totodata, edilul-sef a atacat in justitie cele doua autorizatii de construire emise de ex-primarul Sectorului 4, Vasile Mihalache - una pentru demolarea monumentului si cealalta pentru organizarea de santier.

Demersurile administrative pe care primarul general sustine ca le-a luat in scopul "evitarii ireparabilului, adica a distrugerii unui monument de arta plastica" au fost sustinute de reprezentanti ai societatii civile, care au intentat si ei actiuni in justitie, alaturi de nenumarate proteste "de strada" desfasurate in parc.

Manifestarile organizate de asociatia "Solidaritatea pentru libertatea de constiinta" reprezinta, potrivit directorul executiv Remus Cernea, "o parte a unei campanii impotriva deciziilor ilegale ale Guvernului de a modifica radical structura Parcului Carol, distrugand unul dintre monumentele sale istorice si punand in pericol intregul ansamblu".

El reclama ca decizia ministrului Razvan Theodorescu, prin care portiunea din Parcul Carol data in administrarea Patriarhiei a fost scoasa de pe lista monumentelor istorice este "un precedent periculos, care pune sub semnul intrebarii nu numai semnificatia statutului de monument istoric, ci chiar valoarea legii in acesta tara.

Totodata, inceperea lucrarilor de demolare a Monumentului Eroilor din Parcul Carol a incalcat Constitutia, care prevede ca terenurile pot fi atribuite in folosinta gratuita numai institutiilor statului, ori Biserica nu este o institutie a statului", a argumentat Remus Cernea.

Instanta a dat castig de cauza atat Primariei Capitalei, cat si societatii civile, ultimul verdict al Tribunalului municipiului Bucuresti declarand neconstitutionala legea privind construirea catedralei in Parcul Carol.

In fine, actualul ministru al Culturii, Mona Musca, s-a declarat impotriva declasarii unei parti din Parcul Carol, dar a precizat ca nu oamenii politici trebuie sa decida amplasamentul Catedralei, ci specialistii si municipalitatea.

Magda SEVERIN, Ioana RADUS