Fiul fondatorului faimoasei fabrici de pantofi Guban din Timisoara, Tiberiu Gasparik Guban, cere actualilor proprietari ai fabricii 40 de miliarde de lei despagubiri pentru ceea ce el numeste „folosirea abuziva a marcii“.

„Tiberiu Gasparik Guban este fiul lui Blaziu Guban, cel care a fondat fabrica Guban. In calitate de mostenitor, are dreptul sa primeasca despagubiri pentru ca numele sau este folosit ca marca de catre fabrica Guban. In 2002 li s-a interzis, printr-o sentinta judecatoreasca, sa mai foloseasca numele dar acest lucru nu s-a intimplat.

Veniturile societatii Guban SA din perioada 1991 – 2003 sint de aproximativ 390 de miliarde de lei. Noi am cerut 39 de miliarde pentru ca au folosit numele Guban in perioada asta“, explica avocatul Florin Kovacs.

Ana Guban, fiica celui care a deschis procesul, spune ca si acum numele familiei lor este folosit fara nici un drept. Procesul a ajuns pina la Curtea de Apel Timisoara.

Intr-un al doilea litigiu aflat pe rol, aceeasi persoana cere fabricii sa-i plateasca drepturi de autor pentru mai multe inventii, fiind solicitata o expertiza pentru stabilirea cuantumului acestor drepturi. Avocatul Kovacs a mai spus ca studiaza posibilitatea deschiderii unui alt proces prin care sa se ceara revendicarea intregii fabrici.

Numele si marca, doua lucruri diferite

Acum, la intrarea in fabrica, numele Guban este expus in patru locuri. Curtea Suprema de Justitie a dispus in 2002 „anularea inregistrarii marcii Guban din denumirea firmei“. SC Guban SA fusese privatizata din 1995, actionari fiind angajatii.

Actualul director general, Gheorghe Petru, are cele mai multe. Acesta spune ca firma se numeste acum G.P. Company: „Am respectat decizia. Ceea ce ati vazut dumneavoastra este sigla marcii Guban pe care am inregistrat-o la OSIM si pentru care avem drept de folosire pina in 2008.

Fabrica a fost numita Guban SA in 1990, prin hotarire de guvern. Ar fi trebuit ca Tiberiu Guban sa se judece cu statul, care i-a dat denumirea asta. Noi renuntam si la marca daca el vrea asta, ii dam marca Guban sa faca orice vrea cu ea. Problema este ca el vrea bani pentru ceva ce nu i se cuvine“.

Conform datelor oferite de conducerea societatii, productia de pantofi reprezinta doar cinci procente din activitate, dar toate produsele poarta marca Guban. Gheorghe Petru spune ca renuntarea la marca nu ar afecta vinzarile.

Pina la celula lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Cei trei directori care conduc acum fabrica lucreaza aici din anii ‘70 si sustin ca, de fapt, familia Guban nu are nici o legatura cu renumele marcii si, mai mult, ca toata povestea incepe din perioada de ilegalist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

„Blaziu Guban a fost comunist ilegalist. A avut doua ateliere in alt loc. Inainte de venirea comunismului a fost inchis in celula cu Dej. Pe baza acestei relatii, din ‘48 pina in ‘52, nu i-a nationalizat nimeni nimic.

In 1952 a donat fabrica statului, el primind drept de a fi director pe viata. Pina la moarte a condus fabrica, toate investitiile fiind facute de stat. Chiar a beneficiat de investitii mari pe baza relatiilor lui cu ministrii de la vremea respectiva“, spune Gheorghe Petru.

Director pe viata

Blaziu Guban si Andrei Kladori au infiintat in anii ‘30 Uzina Chimica Guban. In 1951 Kladori a cedat partea lui catre Guban iar anul urmator Guban a donat totul statului. In fisa de evidenta a lui Blaziu Guban se arata ca acesta a fost membru PCR din 1923.

A fost angajat, prin ordin al ministrului Industriei Usoare, director al fabricii Victoria din 1952 pina in 1966, cu un salariu cuprins intre 2550 si 3350 de lei. Pina in 1990, fabrica s-a numit „Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte Victoria Timisoara“ dar produce sub marca Guban din anii ‘60.

Teren de milioane

Miza luptei depaseste daunele morale cerute de mostenitor. In septembrie 2004 Tribunalul Timis a dat cistig de cauza familiei Guban, obligind societatea sa plateasca 100 de milioane daune morale, consemnind ca folosirea numelui Guban, fara acordul celui care il poarta, aduce prejudicii morale.

Societatea Guban are la ora actuala 330 de angajati, din 2004 inregistrind profit, dupa cinci ani de pierderi. Terenul pe care se afla aceasta este in suprafata de peste patru hectare. Conform unor specialisti imobiliari, numai valoarea terenului, situat in zona relativ centrala, este de peste doua milioane de euro.