Arabia Saudita, monarhie absoluta si ultra-conservatoare, a organizat joi, pentru prima data in istoria sa, alegeri municipale. Obiectivul scrutinului este alegerea a jumatate din membrii celor 38 de consilii municipale, cealalta jumatate urmand sa fie desemnata de membrii casei regale.
Primele alegeri locale din Arabia Saudita se desfasoara in trei faze: la 10 februarie in regiunea capitalei Riad, la 3 martie in provinciile din est si sud-vest, si la 21 aprilie in regiunile din nordul si vestul tarii, unde se afla cele mai importante doua lacasuri sfinte musulmane, Mecca si Medina.
Alegerile se desfasoara pe fondul unui val de violente organizate de partizanii retelei teroriste Al-Qaida, al carei lider, Osama bin Laden, s-a declarat dezmagit de nationalitatea sa saudita. Administratia Bush, pentru care democratizarea lumii arabe a devenit una dintre principalele sale prioritati, a cerut constant regimului de la Riad sa accelereze ritmul reformelor.
Analistii considera chiar ca presiunile americane au contribuit in mare masura la decizia de a organiza aceste alegeri. Insa bogatul regat, care detine un sfert din rezervele mondiale de petrol, a contracarat aceste declaratii, subliniind ca era necesar ca reformele sa emane din interiorul tarii si nu sa fie croite dupa tipar occidental.
Casa regala saudita, care este aliatul-cheie al Statelor Unite in Orientul Mijlociu, a etichetat aceste alegeri ca fiind "un pas spre progres", insa liderii reformisti nu s-au aratat impresionati. Aceasta probabil pentru ca femeile, reprezentand mai mult de jumatate din populatia tarii, nu au avut nici macar drept de vot, cu atat mai putin dreptul de a se inscrie in cursa electorala.
Constitutia tarii nu le interzice aceasta prerogativa, insa autoritatile s-au opus participarii feminine la vot invocand un motiv tehnic si din consideratia ca aceasta decizie ar fi inacceptabila pentru conservatorii religiosi. Prin urmare, in cadrul acestui prim pas spre democratie si-au putut exercita dreptul la vot numai barbatii care au implinit 21 de ani, cu exceptia militarilor in termen.
Insa din cei aproximativ 470.000 de alegatori, doar 140.000 sunt inscrisi pe listele de vot, respectiv mai putin de 30 %, scrie cotidianul francez "Le Monde". Interesant este cum s-a desfasurat campania electorala: candidatii au primit permisiunea de a face anunturi in presa scrisa si sa-si stabileasca centre electorale in spatii private.
Insa candidatilor le-a fost complet interzis accesul in mass-media audio-vizuala, precum si in locurile publice si in moschee.
