Evolutia dobanzilor de la o zi la alta arata ca BNR doreste o scadere drastica a dobanzilor la lei in perspectiva liberalizarii contului de capital. Saptamana trecuta, BNR a platit o dobanda medie pentru lichiditatile atrase in lei de 11,75% si o dobanda minima de 10,34%. Desi dobanda de interventie a scazut de la 16,5% la 15,75% ,aceasta a devenit mai mult o dobanda de referinta.

Pe langa faptul ca banca centrala nu mai "curata" complet piata monetara de excesul de lichiditate, determinand voit o presiune asupra dobanziilor, dobanda practicata de BNR nu mai are nici o legatura cu dobanda de interventie.

In politica monetara adoptata de BNR in ultima perioada se poate vedea foarte clar faptul ca dobanda de interventie este de fapt, nivelul de alarma la care BNR poate interveni in cazul in care inflatia lunara nu evolueaza la nivelul asteptarilor. Inflatia pe luna ianuarie a fost de 0,8% fata de decembrie si de 8,9% fata de ianuarie 2004.

Chiar daca media lunara a inflatiei se situeaza sub media din 2004, evolutia preturilor la utilitati, dar si o crestere a consumului s-au facut simtite in indicele preturilor.

Reducerea rapida a dobanzii, scaderea spectaculoasa a cursului de schimb, ambele masuri cu efecte negative asupra economisirii in favoarea consumului, si nu in ultimul rand, noile cresteri de impozite la dobanzi si castigurile de capital, precum si cresterile anuntate la combustibili, energie electrica si termica risca sa se transforme in factori care sa infirme optimismul autoritatilor din

acest an cu privire la rata inflatiei si deficitul de cont curent.

Pentru a descuraja intrarile de fonduri speculative orientate in principal spre piata de capital, piata monetara si cea imobiliara, banca centrala este obligata sa reduca dobanzile la lei, fapt ce determina si o crestere a consumului, cauzata de ieftinirea creditului si de orientarea sumelor suplimentare din bugetul familiilor spre consum in defavoarea economisirii.

Pe langa inasprirea conditiilor de creditare care nu au reusit sa stopeze creditul de consum, singura solutie de reducere a inflatiei gasita pana in acest moment de BNR este aprecierea monedei nationale cu toate costurile care decurg din acest lucru.

In primul rand, acest cost presupune deteriorarea situatiei financiare a exportatorilor si chiar disparitia acelora care se bazau pe profiturile marginale generate de diferentele de curs favorabile , aceste societati incadrandu-se in categoria IMM -urilor, dar si diminuarea economiilor in valuta ale populatiei care reprezinta aproape jumatate din economiile totale.

Ca raspuns la plangerile exportatorilor, reprezentantii BNR au recomandat cresterea productivitatii muncii si a calitatii produselor exportate. Pentru acest lucru este nevoie insa de investitii. Cum capitalul autohton este insuficient pentru a sustine astfel de investitii, sperantele se indreapta spre capitalul strain.

Din nefericire, la capitolul investitii productive suntem deficitari fata de celelalte state est-europene. Efectele negative ale nerestructurarii economiei si ale instabilitatii economice si legislative se resimt acum in situatia in care este comertul exterior al Romaniei.

Masurile macroeconomice luate de Guvern si de BNR au stimulat consumul intern, care in lipsa unei oferte interne deficitare a determinat o agravare a deficitului comercial, deficit care acum impune o reducere a deficitului bugetar de 0,4% -0,5%, asa cum se prevede in angajamentul fata de FMI.

Aceasta reducere a deficitului bugetar de la tinta initiala de 1,5% presupune fonduri mai putine pentru protectie sociala si servicii publice care si asa erau deficitare. In final, deficitul comercial generat de politica de curs a BNR si performantele firave ale economiei reale se rasfrange asupra tuturor cetatenilor.

Reducerea accelerata a dobanzilor si aprecierea leului sunt factori de stimulare a consumului. Daca la acestea se adauga de la 1 aprilie si impozitul pe veniturile din dobanzi, consumul va fi preferat economisirii iar inertia unei astfel de tendinte este foarte periculoasa pentru tinta de inflatie.

Relaxarea fiscala era privita in urma cu doua luni ca o masura binevenita pentru a reduce aceste dezechilibre, dar acum tinde sa se transforme intr-o reasezare a diferitelor categorii de impozite datorita careia au de suferit cel mai mult cei cu venituri mici.

Cresterea veniturilor din introducerea cotei unice cumulata cu majorarea impozitelor pentru veniturile din dobanzi, tranzactii imobiliare si pe alte castiguri de capital vor determina, prin influenta lor asupra consumului, si alte decizii economice care vor afecta indirect, pe termen scurt, nivelul de trai al romanilor.