Cu doua saptamani inaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, Departamentul de Stat al SUA si-a exprimat oficial "ingrijorarea deosebita", prin vocea purtatorului de cuvant Richard Boucher, fata de conditiile in care se desfasoara campania electorala de dincolo de Prut.

"Rapoartele privind reflectarea partinitoare in mass-media publice a campaniei electorale, hartuirea opozitiei de catre politie, intimidarea grupurilor independente ale societatii civile si utilizarea resurselor publice pentru agitatie electorala", a spus Boucher, "pot lasa o urma de indoiala asupra legitimitatii alegerilor".

Oficialul american a insistat ca guvernul de la Chisinau sa asigure conditii egale tuturor competitorilor si sa organizeze alegerile, "incat sa confirme devotamentul Moldovei fata de valorile statelor comunitatii euroatlantice".

Boucher a precizat ca numai in aceste conditii SUA "ar putea sa sustina cat mai eficient evolutiile ulterioare din Moldova spre un viitor european prosper", evitand sa precizeze ce s-ar intampla daca SUA ar constata ca standardele unor alegeri corecte nu au fost indeplinite.

Totusi, frapeaza similitudinea cu avertismentele adresate regimului Kucima inaintea scrutinului ucrainean de la sfarsitul anului trecut. La randul sau, Senatul american a cerut intr-o rezolutie ca alegerile din Moldova sa dovedeasca "devotamentul fata de valorile democratice" al acestei tari.

In document se exprima aceleasi ingrijorari precum cele ale Departamentului de Stat, senatorul republican John McCain declarand raspicat ca "modul in care se desfasoara campania va influenta inevitabil relatiile dintre SUA si Moldova".

O singura luare de pozitie mai optimista a venit din partea Institutului national democratic pentru relatii externe al SUA, patronat de Casa Alba, care a creat o retea de observatori pentru scrutinul moldovean din 6 martie.

Directorul institutului a declarat: "Nu stiu cum se vor incheia alegerile din Moldova, insa numarul fraudelor si ilegalitatilor va fi cu mult mai mic decat in alegerile din Ucraina". La avertismentele SUA se adauga cele ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ingrijorata mai ales de faptul ca multi dintre cetatenii din Transnistria nu vor putea vota) si cele ale Rusiei.

Desigur, Moscova are alte motive de invocat, in principal lipsa oricarui parlamentar rus dintre observatorii internationali, "caz fara precedent" in istoria CSI, cum a fost calificat de un deputat din Duma.

Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Eugenia Ostapciuc, s-a multumit numai sa deplanga amestecul Dumei in procesele electorale ale Moldovei, pledand pentru incetarea acestor practici in numele "prieteniei seculare moldo-ruse". Nici o informatie privind o eventuala invitare a unor deputati rusi ca observatori, pentru a atenua iritarea Moscovei, nu a fost facuta.

In plus, Rusia nu a primit explicatii satisfacatoare dupa expulzarea acum aproape doua saptamani a 6 cetateni de-ai sai, presupusi consilieri electorali.

Serviciul de Informatii si Securitate moldovean a anuntat oficial, sambata, ca acele persoane erau implicate in producerea de "falsuri provocatoare", care ar fi fost menite sa discrediteze cabinetul de la Chisinau, acuzandu-l de actiuni represive impotriva partidelor din opozitie.

De la acea prima expulzare, numarul cetatenilor CSI retinuti de autoritatile din Moldova si ulterior expulzati a ajuns la 19 zilele trecute, dintre care 11 erau cetateni rusi. Chisinaul insista ca in acelasi timp exista numerosi consilieri electorali autentici din SUA, Ucraina si chiar Rusia, care nu au de ce sa se teama cata vreme isi desfasoara activitatea legal.