- Ati afirmat, in urma cu doua zile ca piata valutara se confrunta in acest moment cu o invazie de valuta. Cat de periculoasa este aceasta cantitate mare de valuta?

- Nu numai piata valutara se confrunta cu o invazie de valuta. Romania se confrunta cu o situatie noua, evidenta chiar din primavara anului trecut, dar cu o panta ascendenta accentuata din noiembrie 2004, intrand sume care tind sa fie din ce in ce mai mari. Cred ca este un anumit risc, din doua motive.

Mental, nu suntem pregatiti pentru asa ceva, pentru ca pana acum am considerat ca le avem pe toate si singurul lucru care ne lipseste sunt dolarii sau euro, cand de fapt nu este asa.

O sa constatam pe zi ce trece ca ceea ce ne lipseste sunt de fapt calitatile manageriale pentru a fi competitivi, structurile de productie concurentiale, chiar capacitatea de a conduce un cadru macroeconomic care se bazeaza pe excedent de valuta. Apoi, acest exces de valuta poate sa ne creeze o problema grava si anume cresterea somajului.

Din cauza faptului ca nu numai exportatorii, dar si ceilalti producatori interni nu vor putea sa faca fata nici aprecierii leului, dar nici unor importuri din ce in ce mai ieftine.

- Aveti unele estimari in ce priveste aceasta posibila crestere a somajului?

- Nu pot face niste estimari, deoarece speram ca aceasta miscare a cursului sa se tempereze pe undeva, desi vorbim inca de un camp de variabilitate. Stiu ca lumea are nevoie de predictii si este greu de explicat, in acest context, ca in momentul in care am vorbi de un anumit nivel al cursului am crea mai mult probleme.

Am da o predictibilitate, o ancora, dar am crea si praguri la care capitalurile speculative ar interveni.

- Daca pericolele sunt asa de mari, de ce nu s-a luat decizia amanarii momentului liberalizarii, in care strainii sa isi poata deschide conturi in lei?

- Va dau doar cateva motive. In primul rand, liberalizarea s-a amanat deja cu un an si cateva luni fata de momentul stabilit initial. In al doilea rand, numaratoarea inversa trebuie sa inceapa cu finele lui 2006.

Regulile Uniunii Europene spun ca, in momentul aderarii, trebuie sa ai cel putin cateva luni de economie liberalizata. Un al treilea motiv tine chiar de efectivitatea liberalizarii. Daca am amana cu cateva luni, am crea mai multe probleme decat am rezolva. In plus, nu am glumit cand am spus ca visez la momentul in care liberalizarea se va fi facut si nimeni sa nu isi dea seama.

Pentru ca multe dintre etapele liberalizarii se realizeaza de facto. De exemplu, gaselnita cu vehiculele speciale care sunt rezidente si prin care investitorii straini fac plasamente in Romania functioneaza de cateva luni si nu avem ce sa ii facem. Este o forma de ocolire perfect legala. Apoi, varianta cu plata unor dobanzi ridicate (de 10-11%-n.

n) la conturile curente ale strainilor, pe care, la fel, o stiam de cateva luni. Acum am vazut-o in cifre, si cresterile sunt exponentiale. Este vorba de 6.000 -10.000 miliarde de lei, bani care au gasit astfel o portita sa intre in Romania.

Experienta ne arata ca, de la un punct incolo, cand tara devine atractiva din punct de vedere politic si general economic si integrarea europeana devine o chestiune de luni, aceste restrictii devin inoperante.

Cu ce scop sa o mai amani? Mai ales ca din cifrele noastre reiese ca cea mai mare parte a intrarilor de capital sunt capitaluri pe termen lung, capitalurile volatile fiind undeva intre 1,5 miliarde-2 miliarde de euro, nu mai mult, care au intrat preponderent in ultimele 12-14 luni. Ceea ce este de remarcat insa este ca in ultima perioada, cam din vara anului trecut, acestea sunt in crestere.

- Cat ar mai putea in momentul anuntarii liberalizarii totale a contului de capital?

- Dupa momentul anuntarii, suntem siguri ca nu o sa mai intre mai nimic, pentru ca o buna parte din aceste sume sunt deja intrate in Romania. Nu cred ca acel moment o sa aiba un impact semnificativ, deoarece impactul este deja difuzat in timp si concomitent actioneaza cateva elemente calmante.

Dobanzile se duc in jos cu viteza, au aparut deja dobanzi la creditele imobiliare care concureaza cu cele in valuta. Apoi, flexibilitatea cursului, aplicata in ultima perioada de BNR, a atenuat in mod evident intrarile de capital speculativ.

- Totusi, dupa oscilatiile mari ale cursului din ultima perioada, agentiile internationale de stiri au nominalizat leul romanesc pe locul trei in topul celor mai profitabile valute. Nu credeti ca efectul a fost unul contrar asteptarilor?

- Nu este adevarat ca devine mai atractiv din fluctuatiile mai mari. Marile banci si fondurile de investitii erau inca din vara anului trecut cu ochii pe momentul liberalizarii, care acum se desfasoara. Castigurile asociate leului vin din dobanzile care au fost ridicate si din cursul care, cel putin pana in decembrie, a avut o predictibilitate evidenta.

- Oricum, mesajul este ca leul se va aprecia in continuare...

- Incercam sa il mai zdruncinam si nu cred ca cei care mizeaza numai pe acest lucru vor castiga. Aceasta este de fapt miza. Leul se mai poate aprecia, nu spunem nu. Vor contribui la aceasta atat intrarile de capital, dar si populatia care isi tinea o parte din economii in valuta si la care se simte o schimbare de portofoliu. Cumpararile (vanzari de valuta ale populatiei - n.n.

) de la casele de schimb, care sunt in proportie covarsitoare de la populatie, au crescut de cateva ori. Daca in ianuarie 2004 vanzarile de valuta erau in jur de 60-90 de milioane euro, in ianuarie 2005 sunt de 250 de milioane de euro. Astfel, tendinta de apreciere a fost accentuata de populatie, care a incercat sa scape de valuta.

- Ce se va intampla cu acesti bani?

- O parte din lei vor fi depozitati, nu cred ca se vor duce neaparat in consum.

- Dar se adauga banilor rezultati din relaxarea fiscala...

- Nici acestia nu se vor duce toti in economisire, dar nu vad nici o explozie a consumului.