Sa intri la pauza conducind cu 1-0 printr-un autogol al unui adversar, dintr-o faza suspecta de ofsaid, fara sa tragi un singur sut pe poarta si fara sa treci de mai mult de 10 ori in terenul advers, asta da performanta. Si cine putea s-o reuseasca daca nu Chelsea.
Jose Mourinho si ai sai elevi pot candida cu mare usurinta la premiul de cea mai urita echipa din lume, daca FIFA sau UEFA se vor hotari sa-l instituie.
Citeodata insa, fotbalul isi face singur dreptate. Situatia s-a schimbat radical in doi timpi. Mai intii a venit eliminarea lui Drogba, meritata si nu prea. Ivorianul compune un fault inutil la Valdes, iar suedezul Frisk ii arata destul de usor al doilea "galben".
In 10 oameni, Chelsea mai face un pas inapoi, ajungind sa se apere cu fundasii in careu si cu mijlocasii la marginea lui. Terenul se apleaca parca spre poarta lui Cech. Incep sa apara ocaziile.
Si aici vine al doilea moment: Rijkaard descopera schimbarea serii, introducindu-l pe argentinianul Maxi Lopez. Care egaleaza dupa exact 157 de secunde de la debutul sau in Liga, cu o actiune surprinzatoare pentru un atacant atit de corpolent.
Mai trec 414 secunde si acelasi Maxi il intilneste cu un sut-centrare usor nereusit pe Samuel Eto'o, care nu rateaza din careul mic.
Ce a urmat a fost o cavalcada de actiuni ale catalanilor spre poarta lui Cech. Un adevarat asediu, cam o ocazie de gol la doua minute, fara rezultat insa pe tabela. Putea fi lesne 3, 4, chiar 5 la 1.
Norocosul si nesuferitul Mourinho a scapat insa teafar, echipa sa a ramas tot fara vreun sut expediat pe poarta adversarilor, iar autogolul lui Belleti lasa deschisa orice posibilitate in returul de pe "Stamford Bridge".
