Intalnirile mai-marilor lumii nu prea mai prezinta interes. Unde e ecoul legendar si prelungit al conferintei de la Ialta, unde sunt titlurile cu litere mari despre vizita lui Hrusciov in Statele Unite? Au trecut cateva zile de la dialogul Bush-Putin de la Bratislava, si comentariile pe marginea lui - si asa firave - aproape ca s-au stins.
O intalnire mai mult de rutina, s-a spus, si nu numai pentru ca a fost cea de-a 12-a intre cei doi presedinti cu mandate reinnoite. Dar cand e vorba de liderii primelor doua puteri militare ale lumii, nu se poate trece cu vederea nici macar lipsa de rezultate cat de cat concrete ale discutiei lor de doua ore, "inconfortabila" cum a numit-o un ziarist.
Cei doi au discutat probleme globale - armele strategice, terorismul, democratia, resursele energetice mondiale - si probleme specifice - cooperarea militara a Rusiei cu Siria si Iranul, intentiile nucleare ale Coreii de Nord, primirea Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului si altele. Iar pe noi exact aceste "si altele" ne-ar interesa mai mult.
Caci aici se include noua situatie creata in Ucraina si Georgia dupa "revolutiile portocalii", care le-au adus noi conduceri, ca si situatia fluida de pe Nistru, de fapt din Republica Moldova, aflata in pragul unor alegeri cu un rezultat mai imprevizibil ca oricand. Or, asupra acestor probleme, cei doi lideri au fost, in declaratiile lor, de o discretie remarcabila.
Am putea, de aceea, doar sa remarcam ca, insistand pentru adancirea cursului democratic in politica interna si externa a Rusiei, presedintele Bush s-a referit si la masurile autoritare luate de catava vreme de Kremlin in domeniul afacerilor, presei, administratiei locale, si la sprijinul cvasideschis acordat de Moscova fortelor politice proruse din Ucraina, Georgia, Republica Moldova.
Dar, cum Bush declara, in preajma intalnirii, ca asupra acestor teme ii va solicita lui Putin sa-i dea lamuriri "intre patru ochi", iar privirea lui Putin a fost, la Bratislava, mai "opaca", e greu de spus daca in acest domeniu cei doi au stabilit noi reguli ale jocului.
De aceea, doar apropiatele alegeri din Republica Moldova, iar in perspectiva, supravietuirea (si orientarea) Administratiei Iuscenko in Ucraina vor oferi indicii semnificative in materie.
Anticipand, presedintele George W. Bush sintetiza astfel relatiile ruso-americane ale momentului: "O oarecare neincredere intre tari - dar nu la nivel de lideri". Dar tot el incerca sa convinga lumea ca "in prezent are loc un fel de innoire a relatiilor" bilaterale.
Cum sa ne explicam acest laconism, aceasta prudenta a liderului reconfirmat de la Casa Alba, stiind mai ales ca, prin traditie, al doilea mandat este cel al deciziilor, de mare importanta, ce-i asigura unui presedinte american un loc de seama in istorie? Poate prin faptul ca "noul", al doilea presedinte George W.
Bush, si-a compus pentru turneul sau transatlantic si o noua imagine, de lider american mai putin ireconciliant, mai putin inclinat spre solutii dure, mai deschis dialogului - si cu partenerii vest-europeni din NATO, dar si cu Rusia.
Intalnirea Bush-Putin a ramas, asadar, cu final deschis. Deschisa ramane, astfel, si soarta din viitorul apropiat al partii de lume de dincolo de frontierele de est ale Romaniei.
