Scandalul Bastroe a luat o turnura neasteptata. Intr-un document intitulat "Plan comun de actiune intre Uniunea Europeana si Ucraina", se propune "participarea activa a celor doua parti la promovarea Dunarii in scopul folosirii intregului ei potential ca una din coloanele vertebrale ale transportului pe caile navigabile interioare europene".
In limbaj diplomatic, aceasta ar insemna ca statului vecin ii este permisa rezolvarea, spre propriul beneficiu, a vechiului diferend cu Romania privind dragarea canalului Bastroe. In prezent, Ucraina nu detine canale navigabile pe Dunare (bratul Chilia fiind doar partial navigabil, fara iesire la Marea Neagra), drept pentru care folosea canalul romanesc Sulina.
Orice implicare a Ucrainei in "transportul pe cai navigabile europene" nu poate insemna decat un acord din partea UE pentru construirea canalului Bastroe. Surse apropiate proiectului sustin chiar ca Ucraina ar fi obtinut deja din partea UE fonduri pentru acest proiect, acordul cu UE prevazand si finantarea obiectivelor comune.
Prin urmare, paragraful inserat in documentul oficial pune intr-o alta lumina lucrarile Comisiei de ancheta, intrunita pentru a discuta cazul Bastroe si prezidata de un reprezentant al Uniunii Europene.
Conventia ESPOO, ratificata atat de Romania, cat si de Ucraina, stabileste ca partile semnatare sunt obligate sa se consulte cu tarile vecine in cazul unor proiecte care au impact asupra mediului (precum s-a intamplat si in cazul Rosia Montana, serios criticat de UE) .
In luna ianuarie a.c. a avut loc la Geneva prima intrunire a acestei comisii, unde s-a cerut Kievului studiul de impact asupra mediului in ceea ce priveste reamenajarea acestui canal. Studiul va fi elaborat in maximum sase luni, urmand ca la final sa fie prezentat un raport asupra oportunitatii reluarii lucrarilor de adancire a canalului.
In acest moment, ne aflam in plina derulare a acestui studiu de impact, ceea ce presupune sistarea oricaror activitati de amenajare a canalului. Din ceea ce reiese din acordul cu Ucraina, UE s-a antepronuntat in solutionarea disputei dintre Romania si Ucraina.
Mentionam ca experti ai Consiliului Europei au acordat in decembrie Rezervatiei Deltei Dunarii "Diploma Europeana pentru zone protejate", tocmai pentru ca Romania a intarit severitatea normelor de mediu si a limitat interventia umana in Delta. Aceiasi experti europeni avertizau asupra impactului negativ al canalului Bastroe asupra eco-sistemului.
Documentul a luat, si de aceasta data, pe nepregatite autoritatile romane. Adoptat inca de saptamana trecuta, documentul a ajuns in atentia responsabililor din ministere numai dupa ce a fost semnalat de presa.
Ieri seara, atat Ministerul Afacerilor Externe, cat si Ministerul Mediului nu se aratau deloc ingrijorate de implicatiile acestui plan de asociere, considerand ca acesta "reprezinta un cadru general de cooperare prin care se incurajeaza ca si pana acum utilizarea fluviului Dunarea ca una din principalele cai navigabile europene".
Ministerul Mediului si-a aratat increderea ca "Uniunea Europeana nu va sustine dezvoltarea unor activitati care nu au avut la baza un studiu complet de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontier". De asemenea, ministrul de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a infirmat faptul ca prin semnarea Planului s-ar da unda verde constructiei canalului Bastroe.
"Acestea sunt chestiuni ce se discuta intr-un cadru precum Procesul de cooperare dunareana. Or, acolo vorbim de un efort integrat al statelor riverane, nu vorbim de initiative nationale", a mai declarat ministrul Afacerilor Externe, uitand totusi ca atunci cand regimul Kucima a demarat lucrarile la canalul Bastroe partea romana nu a fost nici macar consultata.
Eliza Francu, Valentin Popescu
