Puterea cosmarurilor - cand frica devine instrument politic

de Cristian Lupsa     EurActiv.ro
Marţi, 1 martie 2005, 0:00



Ideea care sta in spatele proiectului e foarte curajoasa: in ciuda discursurilor americane si britanice, nu exista nici un fel de retea terorista Islamica. Sigur ca exista incidente izolate si grupuri rebele dar ideea unei caracatite uriase, cum gasca lui Osama bin Landen a fost prezentata dupa 11 Septembrie, e falsa.

Curtis a pornit de unul singur sa realizeze ceea ce foarte putini jurnalisti au incercat in ultimii trei ani de cand Islamul si terorismul din Orientul Mijlociu au devenit conversatii de pahar: un documentar care navigheaza prin apele ideologiei politice, filosofiei si istoriei cu usurinta unui schior de mare clasa.

Documentarul incepe la sfarsitul aniilor '40, cand academicianul egiptean Sayyid Qutb viziteaza America. Qutb, un musulman care admira Vestul la momentul sosirii, se reintoarce acasa dupa doi ani, dezamagit de o civilizatie cladita pe individualism si lipsita de valori morale.

Qutb e socat de faptul ca religia e o afacere si e bulversat de suportul financiar si politic pe care America il acorda Israelului la momentul formarii sale in 1948. Qutb e furios si hotarat sa nu lase valorile laxe ale Vestului sa-i invadeze propria civilizatie.

Dar odata reintos in Egipt se confrunta cu un influx de produse americane, care, spune el, nu fac decat sa-i converteasca pe musulmani in jahiliyya, ignoranti care venereaza bunurile materiale si nu pe Allah. Qutb nu e nici primul nici ultimul musulman care sa acuze lumea araba de "Vestoxificare."

Dispret fata de Occident

In volumul "Occidentalism", publicat in 2004, Ian Buruma si Avishai Margalit analizeaza relatia lumii Islamice cu Vestul de la cruciade, la perioada de dominatie a Imperiului Otoman, la perioada coloniala si pana in prezent. Buruma si Margalit spun ca animozitatea fata de valorile Vestului se intensifica mai ales in timpul colonialismului franco-britanic.

Marile puteri Europene ale secolului XIX ocupa o buna parte din nordul Africii si Orientul Mijlociu, tratand popoarele pe care le conduc ca pe o rasa inferioara care ar trebui sa fie indatorata europenilor pentru civilizatia la care sunt expusi.

Pe masura ce europenii se retrag in perioada primului razboi mondial, o serie de ganditori Islamici imprumuta ideologia romantica a unei Germanii victimizate si doctrina unei Rusii cuprinse de slavofilism, si anume superioritatea spirituala a estului fata de idealul de "liberte, egalite, fraternite" care e vazut ca o lasitate, ca un slogan al unei lumi ce nu vrea altceva decat o viata comoda in

dauna idealurilor.

Daca Germania a alunecat incet inspre intoleranta nazista, iar Rusia spre comunism, fundamentalistii arabi au inceput sa ceara intoarcerea la valorile pure ale Islamului.

Orientul Mijlociu a fost impartit de europeni dupa metoda batului in nisip (tratatul Sykes-Picot din 1916) si majoritatea regimurilor la putere la jumatatea secolului XX incercau - mai bland ce e drept - o democratizare asemanatoare cu cea initiata de Kemal Ataturk in Turcia.

Attaturk si-a infipt adanc calcaiul in religia statului pe care il conducea cerand o separare a puterii de biserica si interzicand manifestari ale apartenentei religioase, cum ar fi purtarea hijab-ului de catre femei sau al turbanului de catre barbati.

De asemenea, Ataturk a interzis soldatilor ca faca pelerinajul spre Mecca, o datorie a musulmanilor catre Allah, pe motiv ca armata trebuia sa fie separata de biserica.

Situatia in lumea araba a devenit tensionata dupa razboiul din 1967 cand, in sapte zile, Israelul a ocupat teritorii in Egipt, Liban si Iordania, inclusiv Fasia Gaza si Cisiordania.

Israelul a fost intotdeauna o problema sensibila in aceea zona, iar faptul ca America era si continua sa-i fie unul din principalii sustinatori, nu e uitat cu usurinta de cei ce ii considera pe israeliti vinovati de soarta Palestinei.

Radicalismul Islamic al lui Al-Zawahiri si bin Laden

Documentarul lui Curtis sare multe din aceste momente si o face, nu din lipsa de cunostinte, ci din dorinta de a ramane in spatiul a trei ore - o ora pentru fiecare parte. Curtis vorbeste in special despre Ayman Al-Zawahiri, un Islamist care a preluat ideiile lui Qutb si le-a radicalizat.

Daca Qutb isi dorea o revolutie impotriva guvernelor autoritare din Orientul Mijlociu pe care le acuza de coruptie si promovare de valori false, Al-Zawahiri era dispus sa atace orice politican si mai tarziu orice musulman care nu-i impartasea visul unui stat Islamic pur, necontaminat de "boala occidentala.

" Cu anii, Al-Zawahiri a devenit din ce in ce mai extrem in ideologia sa, folosind acte de violenta atat impotriva puterii cat si impotriva civililor, contribuind la stereotipul Islamului ca o religie care accepta si incurajeaza violenta.

Al-Zawahiri si bin Laden, spune Curtis, s-au cunoscut in Afganistan in anii 1980 luptand impotriva invaziei sovietice cu arme provenite de la americani. Aici e momentul in care documentarul lui Curtis incepe sa devina interesant si punctul de care s-a temut BBC-ul cel mai mult.

Pana aici, jurnalistul englez a prezentat in paralel dezvoltarea radicalismului Islamic si a neoconservatorismului american care ii are in continuare ca lideri pe actual secretar al apararii, Donald Rumsfeld, pe subsecretarul sau Paul Wolfowitz si pe Richard Perle, membru cheie al administratiei lui Ronald Reagan si mai tarziu George W. Bush.

Neoconservatorii sunt prezentati de catre Curtis ca un grup de intelectuali dezamagitii de liberalismul american si convins ca acesta va duce la ambiguitate morala si la eliminarea oricarei idei unitare de societate americana.

Neoconservatorii, spune Curtis, sunt cei care au exagerat importanta si forta Rusiei in timpul Razboiul Rece si sunt aceeasi care stau in spatele lui Bush acum pentru a purta un razboi impotriva terorismului.

Cum rezolva razboaiele problema decadentei unei societati? Curtis spune ca in momentul in care tara e cuprinsa de frica in fata unui inamic imprevizibil, populatia se reuneste sub o cauza comuna, iar America isi preia rolul de varf de lance impotriva "raului".

Daca Reagan a numit Uniunea Sovietica, "Imperiul Rau," Bush a expus inaintea invaziei Irakului ideea "Axei Raului", formata din Irak, Iran si Coreea de Nord.

Politica fricii

Documentarul continua prin a spune ca Al-Qaeda nu e organizatie propriu zisa, ci doar factiuni disparate care au esuat in tentativa lor de a revolutiona Orientul Mijlociu si s-au intors frustrati impotriva Americii.

Curtis da cu tifla celor care spun ca exista "celule teroriste Islamice" in peste 60 de tari si adauga ca politicienii pot controla poporul atata timp cat reusesc sa ii tina intr-o stare de frica si alerta permanenta.

BBC s-a gandit mult inainte sa dea drumul documentarului. Cu o saptamana inainte de lansarea programata pentru toamna lui 2004, ostaticul britanic Kenneth Bigley a fost executat in Irak, iar englezii erau intr-o stare de soc.

Dar filmul lui Curtis a fost primit bine de toate partile. Si asta pentru ca nu e o teorie a conspiratiei ci un eseu politic si jurnalistic bazat pe documente si interviuri cu experti, politicieni, jurnalisti, militari sau ideologi.

Sambata, Curtis si-a prezentat documentarul pentru prima oara in fata unui public American in Columbia, Missouri in cadrul unui festival de film. Primirea a fost calda, iar Curtis si-a exprimat din nou uimirea asupra faptului ca nu a fost luat de guler pentru o asemenea ipoteza provocatoare.

Intr-o discutie ce a urmat filmului, Curtis a spus ca e uimit ca America ramane atat de panicata in fata posibilitatii unui atac terorist. Da, vor incerca sa faca lucruri groaznice, a spus Curtis referindu-se printre altele la atacurile din New York si Madrid, dar sub nici o forma nu vor ameninta siguranta Americii ca societate.

Politicienii nu mai au rolul unor promotori de idei, spune Curtis, asa ca incearca sa-si pastreze pozitia incercand sa fie paznicii care ne protejeaza impotriva cosmarurilor. Cosmaruri, care in special in discursul contemporan al administratiei americane, vin din Orientul Mijlociu si din lumea araba.

Concluziile le trag Buruma si Margalit care spun ca nu traim in timpul unui conflict dintre Crestinism si Islam. Ar fi o mare greseala, spun autorii, sa izolam lumea Islamica pentru elementele ei extremiste, care nu reprezinta nici pe departe marea majoritate a unui religii care e a doua din lume ca numar de practicanti.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


128 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by