Cand Marean Vanghelie a fost nominalizat drept candidat al PSD pentru Primaria Capitalei, toata lumea a ras. Nominalizarea cu pricina a fost privita ca o culme a neputintei partidului in a scoate la inaintare politicieni de anvergura, buni administratori, capabili sa impuna respect. Chiar si o parte din liderii partidului s-au aratat deranjati sau rusinati de alegere. Dar o alta nu exista.

Dl Iliescu a incercat o explicatie de genul: daca de partea cealalta au avut castig de cauza Halaicu ori Lis, de ce n-ar avea si Vanghelie? Aici nu prea avem replica. Doar tristete fata de modul cum este tratata cea de-a doua cursa electorala, ca importanta, dupa cea pentru Cotroceni.

Din partea Aliantei, desemnarea candidatului Adriean Videanu, in detrimentul lui Orban, a fost mai mult o formalitate, pe motiv ca Videanu vine sa preia locul lui Basescu, al PD, al "portocaliilor" etc., adica, oricum s-ar prezenta, bucurestenii vor vota cu el. Autosuficienta i-ar putea fi fatala Aliantei. Pe langa Vanghelie, un alt personaj pitoresc s-a angajat in cursa: Piedone.

Cam din aceeasi clasa culturala cu Marean, Piedone s-a remarcat prin spectacolele date in piete, cand era de la "protectia consumatorilor" si arunca legaturi de patrunjel sau pui congelati prin fata camerelor de luat vederi. Piedone a demisionat din PSD ca sa poata candida. Dupa metoda Vanghelie, scutind partidul de noi ironii.

Candidatura lui insa, adaugata celei a lui Marean, ar cam trebui sa dea fiori reci Aliantei. Pentru ca situatia nu este deloc roza.

Ultimul sondaj de opinie arata ca Vanghelie este la doar cateva procente in urma lui Videanu. Iar daca ne uitam la structura pe varste, observam ca Marean il si intrece pe Adriean exact la acele categorii care, de regula, inregistreaza cea mai mare prezenta la vot. Impreuna, cei doi candidati ai PSD, unul oficial, altul proaspat independent, il depasesc serios pe cel al Aliantei.

Chiar daca data alegerilor a fost stabilita cat mai curand spre a mai prinde ceva din euforia postelectorala favorabila Aliantei, chiar daca perioada de campanie a fost scurtata la 15 zile, pentru ca Videanu n-a prea avut parte de confruntari directe dure si nu se stie cum se va comporta, dubletul de candidati pitoresti ai PSD poate aduce o surpriza de proportii.

Iar o infrangere la Bucuresti ar avea efecte dramatice asupra Aliantei.

De ce s-a ajuns aici nu-i greu de explicat. Primaria Bucurestiului a fost tratata permanent cu superficialitate din punctul de vedere al intereselor si asteptarilor cetatenilor.

Unii dintre ocupantii fotoliului de primar general s-au concentrat pe obtinerea imediata de avantaje personale si pe satisfacerea a tot felul de interese oculte, altii n-au stat prea mult vizavi de Cismigiu fiind propulsati catre alte functii (premier sau presedinte) sau, cand au stat si au vrut sa mai faca si ceva pentru Bucuresti, s-au lovit de o opozitie puternica din partea consilierilor de

alta coloratura politica. Per total, oricare ar fi fost motivele, Bucurestiul n-a avut parte de un primar care sa ramana in istorie. Din acest motiv, cursa pentru Primaria Capitalei a ajuns incet-incet in zona derizoriului, edilul-sef fiind privit mai mult ca un gunoier-sef decat ca un arhitect-sef. Iar pe fondul unei asemenea perceptii viciate ajung sa aiba priza la public gunoierii.

Alianta mai are un handicap: primarii de sectoare nu s-au prea remarcat de la alegerile locale incoace. Noroc cu iarna blanda. Chiar si asa, scurta perioada de zapada a fost o catastrofa pentru bucuresteni.

In tot acest context, Alianta ar trebui sa se mobilizeze foarte serios pentru a nu pierde Primaria Bucurestilor. Trebuie sa iasa la ofensiva cat mai curand. Deja dubletul PSD a ajuns mai tare decat Videanu.