Sub presiunea Rusiei si a Transnistriei, Republica Moldova se pregateste pentru alegerile parlamentare din 6 martie. Vladimir Socor, senior fellow al Fundatiei Jamestown din Washington, analist al „Eurasia Daily Monitor“ si editorialist al „Wall Street Journal Europe“ a acceptat sa raspunda intrebarilor formulate de „Cotidianul“ pe aceasta tema.

Rep.: Credeti ca presedintele moldovean Vladimir Voronin va cistiga in popularitate in urma intilnirilor sale recente cu omologii din Ucraina si Georgia?

Vladimir Socor: Cred ca aceste intilniri vor adauga la popularitatea si prestigiul presedintelui Voronin, care sint, de altfel, fenomene reale in Republica Moldova. Daca popularitatea presedintelui nu a scazut, ci s-a mentinut constanta pe parcursul ultimului an, este anume din cauza reorientarii europene, reorientare care poate fi observata incepind cu mijlocul anului 2004.

Din acest motiv, Rusia incearca sa forteze o schimbare de regim in Republica Moldova.

Sondajele de opinie atribuie comunistilor in jur de 50% din voturi. Cum credeti ca va arata Parlamentul?

Potrivit sistemului proportional, daca Partidul Comunistilor obtine aproape 50% din voturi, va obtine peste 50% din numarul locurilor in Parlament. Intrebarea este daca acestia vor avea destule voturi incit sa desemneze noul guvern si sa il aleaga pe presedinte. E foarte greu de spus.

Intrebarea si mai grava este daca nu cumva Partidul Comunistilor se va scinda, sub presiunea Moscovei, izolindu-l pe Voronin si ducind la o situatie de disfunctionalitate, de farimitare a noului Parlament.

A intervenit Moscova in campania electorala din Republica Moldova?

O vreme se crease impresia ca infringerea Rusiei in Ucraina ii descurajase pe operatorii politici rusi sa intervina si in Moldova, asa cum planuisera. Totusi, la mijlocul lunii februarie, brusc, fara avertisment, Moscova a declansat aceasta campanie dura de interventie in procesul electoral.

Duma de Stat a Rusiei a recomandat guvernului, printr-o rezolutie, sa introduca sanctiuni economice impotriva Republicii Moldova.

Autoritatile rusesti ii incurajeaza pe moldovenii aflati la munca in Rusia sa telefoneze gratis familiilor de acasa, spunindu-le ca, daca nu voteaza cu blocul centrist Moldova Democrata (BMD) sau cu miscarea stingista nationalista rusa Rodina, atunci Moscova va introduce regim discriminatoriu de vize pentru moldovenii aflati la lucru in Rusia.

Intre timp, la Chisinau, ambasadorul Rusiei Nikolai Reabov a declarat fatis ca favoritii ambasadei sint aceia care se opun regimului Voronin. Si conducerea transnistreana este chemata sa joace un rol in planurile Rusiei pentru Moldova.

BMD s-a pronuntat pentru deschiderea de sectii de votare in Transnistria, acolo unde observatorii internationali nu au acces, iar intre timp, televiziunea Tiraspolului ii indeamna zilnic pe cetateni sa voteze fie cu BMD, fie cu Rodina.

In ce fel isi va putea exercita Moscova influenta in Republica Moldova?

Moscova se pregateste sa scindeze Partidul Comunist, profitind de faptul ca intre presedintele Voronin si echipa sa, pe de o parte, si majoritatea comunistilor din Parlament si electorat, pe de alta parte, exista adinci divergente de opinie. Echipa prezidentiala este cea care a indreptat Moldova spre Occident si UE si pe calea independentei fata de Rusia.

O parte a Partidului Comunist, in Parlament si in afara Parlamentului, nu simpatizeaza insa cu aceasta orientare, nu o intelege. Moscova va incerca sa il izoleze pe presedintele Voronin si echipa sa.

Va incerca sa creeze un alt partid, poate sub alta denumire, un partid format din cele mai intunecate si retrograde elemente din actuala grupare comunista, impreuna cu o parte destul de mare a BMD si cu miscarea Rodina.

Cum interpretati pozitia oscilanta a lui Vladimir Voronin intre Est si Vest? Isi va schimba presedintele, dupa alegeri, pozitia fata de Moscova si Tiraspol?

E un mare semn de intrebare, inclusiv pentru mine. Fapt este ca, de la mijlocul anului 2004 si pina azi, Voronin se mentine foarte ferm in orientarea sa prooccidentala. Dinsul a explicat reorientarea politicii sale in doua feluri.

In primul rind, a fost socat de atitudinea Rusiei fata de Republica Moldova, contactele sale in trei ani de presedintie l-au convins ca Rusia nu doreste independenta, prosperitatea statului Republica Moldova, ci recolonizarea republicii. Al doilea motiv este forta de atractie magnetica a Europei.

Ar fi fost cu totul de neinteles ca, dupa trei ani de contacte cu Europa, sa nu ajunga la concluzia ca acolo sta viitorul tarii sale. Acum e important ca, indiferent de rezultatul alegerilor, Republica Moldova sa continue pe calea pe care a apucat-o, ferm si fara echivoc, la mijlocul anului 2004.

Transnistria lipseste din agenda Statelor Unite si a Uniunii Europene

Pe agenda SUA si UE conflictul transnistrean nu are prioritate. Este o situatie trista, pe care un numar mic de oameni, inclusiv subsemnatul, incearca sa o schimbe, cu succese minime si lente. Cel mai important lucru este sa schimbam continutul negocierilor. Trebuie sa abandonam ideea impusa Moldovei de catre Rusia si care prevede, in continutul negocierilor, federalizarea.

Un grup de analisti politici si sociologi din Republica Moldova a dat publicitatii conceptul celor 3 D: Demilitarizare, Democratizare, Decriminalizare. Acestea sint caile pe care se poate rezolva problema Transnistriei.

Eu cred ca formatul pentagonal, unde Rusia a avut pina acum patru voturi, inclusiv cel al OSCE, nu poate fi in nici un caz folosit, dar nici in mod oficial desfiintat, pentru ca nici un mare „jucator“ international nu ar aproba acest lucru. El trebuie schimbat, dar acest lucru trebuie facut intr-un mod abil.

Toate discutiile importante despre rezolvarea conflictului trebuie transferate din formatul pentagonal in canale bilaterale. Si anume Chisinau-Bruxelles, Chisinau-Washington, Chisinau-Bucuresti, Chisinau-Kiev. Dupa un an sau doi, aceste discutii pot fi unificate intr-un format nou, cu participarea acelor jucatori pe care i-am mentionat si, evident, si a Bucurestiului.

In acest timp, formatul asa-zis pentagonal poate fi lasat usor sa moara de moarte buna.

Rusia nu mai este vecinul de la Rasarit al Romaniei

Romania, prin presedintele Traian Basescu, si-a exprimat intentia de a se implica in mod activ in politica regionala - Moldova, Ucraina, Caucaz, Asia Centrala - si de a ajuta Moldova in procesul de integrare regionala. Credeti ca Romania are capacitatea de a juca acest rol?

Sint de acord cu afirmatia presedintelui Traian Basescu. Este un rol natural pentru Romania sa urmareasca interesele comune ale tarii si ale vecinilor ei de la Rasarit. Generatii de romani au fost obisnuite cu notiunea ca Rusia este vecinul de la Rasarit. Nu mai este asa, din fericire pentru Romania.

Romania se afla in cea mai favorabila situatie strategica din intreaga ei istorie moderna ca stat. Romania are interese comune cu Ucraina, cu Moldova, cu Georgia, pentru a scoate definitiv aceasta regiune de sub dominatia Rusiei si pentru a garanta conectarea acestei regiuni la comunitatea euroatlantica.

Nemaifiind vecina cu Rusia, fiind parte a comunitatii euroatlantice, Romania este practic destinata sa joace un rol activ in eforturile de a ancora regiunea Marii Negre, inclusiv Moldova, Ucraina, Georgia si Azerbaidjan, la comunitatea euroatlantica.