Autoritatile pregatesc noi reglementari pentru creditul de consum. In aparenta, masura are ca scop o mai buna returnare a creditelor. De fapt, ea vizeaza limitarea cresterii creditului de consum si reprezinta un element in negocierile cu Fondul Monetar International.

Scadererea dobanzii de referinta cu 5 procente, anuntata de BNR la sfarsitul saptamanii trecute apropie aparitia noilor reglementari.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca autoritatile vor stabili o serie de reguli clare privind criteriile de acordare a creditelor de consum, care sa asigure achitarea la termen a obligatiilor de plata, fara a impune conditii mai dure de creditare.

"Nu urmarim inasprirea conditiilor de creditare, ci doar definirea cadrului in care functioneaza institutiile de credit si a conditiilor pe care solicitantul trebuie sa le indeplineasca. Parerea mea este ca nu are sens sa inasprim conditiile, ci doar sa stabilim niste reguli care sa permita un comportament corect al persoanelor care obtin credite", a spus Tariceanu.

NEGOCIERI. Declaratiile linistitoare ale premierului sunt contrazise insa de cele din mediul bancar. Se vorbeste despre reducerea ponderii maxime admise pentru serviciul datoriei in venitul lunar al persoanelor fizice care vor sa contracteze un credit. Mai pe romaneste, aceasta ar inseamna ca te vei putea imprumuta mai putin de la banci, iar unii nu ar mai putea sa o faca deloc.

Masura este insa considerata ineficienta pentru limitarea vitezei de crestere a imprumuturilor pentru populatie. De aici se poate trage concluzia ca se pregatesc reglementari chiar mai dure. "Exista o astfel de propunere ca element de negociere cu Fondul Monetar International, dar noi o sa le explicam ca este ineficienta.

Probabil va fi compensata prin alte masuri", declara zilele trecute prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Propunerea FMI viza reducerea pragului cu 5-10 puncte procentuale. Georgescu spune ca au fost realizate simulari privind eventuale modificari, in urma carora s-a dovedit ineficienta unei asemenea masuri.

CREDITE SI RESTANTE. Creditele de consum au totalizat in luna ianuarie 80.202 miliarde de lei, echivalentul a 2,1 miliarde de euro. Cam tot atat cat se spune ca au trimis acasa muncitorii romani din strainatate in 2004. Comparat cu creditul imobiliar, cel de consum este de 2,4 ori mai mare. Cei mai multi amatori de credite se afla in Bucuresti.

Aproape 25% din valoarea creditelor a ajuns la locuitorii Capitalei. Fata de luna ianuarie a anului trecut, imprumuturile populatiei s-au marit doar cu 13,5%, aceasta pe fondul incercarii Bancii Nationale a Romaniei de a limita cresterea acestora.

Ingrijorarea guvernantilor ar putea avea ca explicatie cresterea creditelor nerambursate. Guvernul a aplicat principiul "mai bine dorul decat grija". A considerat se pare, ca decat populatia sa ajunga sa aiba probleme majore in rambursarea creditelor este mai bine sa aiba dificultati in a se imprumuta. In plus, scaderea consumului limiteaza cresterea inflatiei.

Pentru ca in mare masura produsele sunt de import, franarea creditului duce si la o micsorare a prapastiei dintre importuri si exporturi.

Din luna februarie a anului trecut, creditarea persoanelor fizice a fost reglementata prin norme prudentiale elaborate de BNR, cu scopul declarat de a incetini dinamica exploziva a imprumuturilor pe acest segment. Astfel, prin norme a fost stabilit ca rata de credit plus dobanda sa reprezinte cel mult 30% din venitul net al imprumutatului, in cazul creditului de consum.

Pentru imprumuturile ipotecare, serviciul lunar al datoriei a fost limitat la 35% din venituri.

RESTRICTII PRELUNGITE. Anul trecut, responsabilii Bancii Nationale a Romaniei sperau ca masura este una temporara. Potrivit acestora, intrarea in functiune a Biroului de credit ar fi trebuit sa duca la reanalizarea situatiei si poate chiar la abrogarea reglementarilor restrictive. Birou de credit avem, dar acum nu se mai vorbeste despre renuntarea la restrictii ci dimpotriva, de noi reglementari.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu dorea atunci doar o "temperare" a creditului de consum. "Noi vrem o expansiune a creditului echilibrata si care sa dureze, vrem ca lumea sa stie in ce masura se indatoreaza, ce povara a datoriei isi asuma pentru creditele pe care le contracteaza", declara in urma cu mai bine de un an guvernatorul BNR.

ESTIMARI. Cererea de credite se preconizeaza ca va creste in continuare. Liberalizarea de cont curent ce trebuie sa se desfasoare pana la jumatatea anului, determina Banca Nationala a Romaniei sa reduca dobanda de referinta, ca sa nu fie foarte tentati strainii sa schimbe valuta in lei, pentru a obtine dobanzi de peste 10%.

Scaderea dobanzilor la depozite face posibila si scaderea dobanzilor la credite, pentru ca bancile vor avea bani mai ieftini. Aceasta nu poate sa duca decat la o crestere a cererii de credite.

Bancherii nu vor reguli noi

Declaratia premierului pare o mana de ajutor intinsa bancherilor pentru ca acestia sa-si recupereze mai usor banii imprumutati. Acestia spun insa ca problema creditelor este a bancilor, nu a guvernului. Franarea creditului inseamna afaceri in scadere pentru banci. "Nu stiu in ce masura este o problema de politica guvernamentala, decat poate din perspectiva deficitului comercial.

Limitarea restantelor este o chestiune de prudentialitate bancara si, ca atare, o problema a Bancii Nationale. Aceasta poate interveni asa cum a facut-o la inceputul anului 2003, prin inasprirea criteriilor de calificare a clientilor pentru crditele de consum", considera Sergiu Oprescu, vicepresedinte al Alpha Bank. "Nu cred ca se vor putea face norme in acest sens.

Nu cred ca este nevoie de norme. Probabil ca este vorba despre o neintelegere", considera Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Opinia bancherilor este impartasita si de reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei. "Nu credem ca este nevoie de noi reglementari pentru creditul de consum.

S-ar putea sa existe la nivelul Fondului Monetar Inernational o gandire in acest sens. Ea va trebui analizata. Deocamdata nu s-a luat nici o decizie" declara Petre Tulin, director al Departamentului Reglementare si Autorizare al Bancii Nationale a Romaniei.

SCAD DOBANZILE. Numarul creditelor va creste cu atat mai mult sfarsitul saptamanii trecute BNR a facut un anunt spectaculos. Dobanda de referinta in martie a fost de 10,75%, cu aproape 5 puncte procentuale mai mica decat cea a lunii februarie. Scaderea este echivalenta cu cea inregistrata in sapte luni, din iulie 2004 si pana in februarie 2005.

Aceasta nu inseamna decat ca noile reglementari anuntate de premier isi vor face aparitia cat de curand.

Afaceri crescute din imprumuturi

OPORTUNITATE. In curand, primirea unui credit ar putea sa devina mai dificila

Piata romaneasca a aparatelor electrocasnice a fost estimata in 2004 la o valoare cuprinsa intre 650 si 750 milioane de euro, mai mica decat in anul precedent. Reprezentantii industriei spera la o crestere cu 10-15% in acest an.

"Abia in 2005 valoarea pietei electrocasnicelor va reveni la nivelul din 2003, cand s-a situat intre 750-800 milioane de euro", considera Oguzhan Ozturk, directorul general al Arctic Gaesti. La randul sau, Dan Ostahie, directorul general Altex, unul dintre cei mai importanti retaileri in domeniu, a declarat ca piata electrocasnicelor a cunoscut o usoara scadere in prima parte a anului trecut.

PIATA SENSIBILA. Directorul de marketing al retelei de magazine Domo, Razvan Iancau, considera si el ca primele luni ale lui 2004 au dovedit ca dinamica vanzarilor este inca sensibila la evolutia creditelor de consum. O data cu introducerea normelor BNR, mai restrictive, vanzarile au marcat o scadere fata de acelasi interval al anului trecut cu 15-20%.

"Acest lucru s-a remarcat si prin evolutia componentei vanzarilor la principalii retaileri. Astfel, cumparaturile cu plata pe loc au crescut usor, iar ratele au depasit cu putin 50% din totalul vanzarilor, fata de anul trecut cand reprezentau circa 75-90%", a mai spus Iancau.

DEZVOLTARE. In acelasi timp, s-a observat o orientare a consumatorilor romani catre achizitia de automobile, locuinte si vacante, prin intermediul facilitatilor de creditare. Pentru a-si mari cifra de afaceri, comerciantii deschid din ce in ce mai multe unitati de vanzare. Astfel, se mizeaza pe o crestere extensiva si nu pe o vanzare mai mare a retelelor existente.

"Pentru 2005, consideram ca exista un potential evident de crestere a pietei, datorita lansarii unor concepte noi de magazine cum sunt DomoLand si Media Galaxy, cat si a faptului ca gradul de inzestrare cu produse electrocasnice, electronice si IT este in Romania la aproximativ 30-35% fata de tarile din Comunitatea Europeana, iar conceptul de "inlocuire" va aparea si in Romania in urmatorii

ani", a conchis Iancau.

FEBRUARIE SPECTACULOS

Relaxarea fiscalitatii s-a vazut destul de repede in vanzarile de electronice si electrocasnice. Pentru ca au ramas cu mai multi bani in buzunare, romanii au inceput sa se gandeasca la ce ar mai fi de cumparat prin casa. Asa se face ca retailerii de electronice au avut vanzari mai mari in februarie 2005, luna cunoscuta ca fiind extra, sezon pentru acest domeniu.

In 2005, in premiera in istoria pietei romanesti de retail, volumul vanzarilor inregistrate in luna februarie a fost mai mare decat cel inregistrat in luna ianuarie, apreciaza reprezentantii Altex. Luna trecuta, compania a avut vanzari de aproximativ 20 de milioane de euro, cu peste 25% mai mult decat in ianuarie. Cumparaturile nu se fac insa cu banii din buzunar, ci pe pe banii altora.

Peste 70% din totalul vanzarilor Altex au fost efectuate prin sistemele de creditare puse la dispozitie de companie, adica prin creditul de consum.

Evolutia restantelor

"Personal, consider ca Biroul de Credit reprezinta o alternativa viabila la impunerea administrativa, pentru banci, a unor conditii mai dure de creditare", considera Serban Epure, directorul Biroului de Credit. Existenta acestei institutii are ca efect dezvoltarea creditului de consum, ceea ce vine in contradictie cu intentia Guvernului de a limita cresterea acestuia.

Incepand cu data de 4 aprilie, Biroul de Credit va gestiona si informatie pozitiva, referitoare la expunerea fiecarui debitor fata de sistemul bancar, precum si informatie provenita de la institutii non-bancare.

Banca va avea la dispozitie si informatia cu privire la valoarea creditelor pe care solicitantul le-a contractat la banci, dar si informatii cu privire la comportamentul sau la plata altor produse pe care le-a contractat de la societati de asigurari, de leasing, societati financiare sau companii de telefonie fixa si mobila.

MAI SIMPLU. "In faza a III-a de dezvoltare a sistemului, pe baza datelor consistente acumulate in primele faze, Biroul va putea pune la dispozitia participantilor la sistem asa-numitul scoring, un numar care va indica, cu un grad ridicat de predictibilitate, probabilitatea ca solicitantul de credit sa se achite la timp de obligatiile sale de plata", considera Epure.

Statisticile Bancii Mondiale arata ca, in cazul functionarii unui birou de credit eficient, care gestioneaza informatie de natura negativa si pozitiva, provenind din surse bancare si non-bancare, se manifesta doua tendinte principale: accesul la creditare este facilitat si, totodata, se reduce valoarea restantelor.

Acest lucru este posibil deoarece astfel se opreste accesul la creditare al rau-platnicilor sau celor care se supraindatoreaza, iar clientii cu un istoric de plata curat obtin creditul mai rapid si in conditii mai bune.

REGULI PENTRU CODASI. Urmarind graficul, s-ar putea spune ca numarul de restantieri a crescut. Din analiza evolutiei numarului de restantieri la plata creditelor nu se pot trage totusi concluzii clare, deoarece ea este determinata in mare masura de faptul ca bancile au intrat treptat in sistem, afirma Serban Epure, directorul Biroului de Credit.

Astfel, numarul persoanelor recenzate si valoarea restantelor s-au modificat pe masura ce bancile au inceput sa raporteze datele. Asta inseamna deci ca s-a ajuns la o colectare mai buna a informatiilor despre restantieri si nu despre o crestere a numarului acestora.

"Incepand cu luna martie 2005, cand Biroul de Credit va acoperi o cota de piata de 95%, vom avea o baza solida de la care vom putea urmari evolutia numarului de restantieri si a valorii restantelor si vom putea trage si concluzii", afirma Epure. Numarul total al debitorilor care au intarziat cel putin o data peste 30 de zile la plata unui credit a ajuns la 314.000 de persoane.

PROTECTIE PRIN INFORMARE. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) vede solutia prin chiar elaborarea normelor de aplicare a legii creditului de consum, la care au lucrat BNR si ANPC.

"A discuta despre achitarea la termen a obligatiilor de plata fara a impune conditii mai dure de creditare este un deziderat pe care il consideram posibil de atins deoarece consumatorii trebuie protejati in mod corespunzator in interesele lor economice, dar fara a realiza o supraprotectie a acestora in detrimentul agentilor economici" considera reprezentantii ANPC.

Prin aceste masuri luate de ANPC si BNR, se realizeaza un echilibru intre obligatiile si drepturile consumatorilor, iar prin constientizarea consumatorilor asupra riscurilor la care se expun prin semnarea unui contract de credit consideram ca obiectivul precizat de premier este perfect realizabil, apreciaza ANPC.