Romania atenteaza la nivelul de trai european

de Anca Doicin     Capital
Joi, 10 martie 2005, 0:00



De abilitatile de negociatori ale sindicatelor si patronatelor depinde felul in care va arata noul Cod al muncii, deci si soarta angajatilor romani. Miza depaseste granitele nationale: rezultatul negocierilor de la Bucuresti poate aduce destabilizarea pietei muncii din Europa. Modelul social european are ca scop deplina ocupare a tuturor celor care au capacitatea sa munceasca.

Acestia ar trebui sa aiba un loc de munca si o sursa stabila de venit. Pentru a tine ocupat un numar cat mai mare de angajati, europenii au stabilit un numar mic de ore ce trebuie lucrate saptamanal. Majorarea acestei „cote" poate destabiliza piata europeana a muncii, pentru ca ar scoate din sistem mai multi angajati.

Angajatorii din Franta si Germania negociaza cu reprezentantii angajatilor de mai multa vreme majorarea timpului de lucru saptamanal de la 35 de ore la 35 de ore si jumatate, dar, pana acum, discutiile au ramas fara nici un rezultat.

In Romania, actualul Cod al muncii limiteaza saptamana de lucru la 40 de ore, iar gradul de ocupare a fost, la finele lui decembrie 2004, mult mai mic decat media europeana. In schimb, intre propunerile venite din partea patronilor in cadrul discutiilor ce au urmat anuntului privind modificarea Codul muncii s-a numarat si aceea privind majorarea saptamanii de lucru la o medie de 60 de ore.

Daca marirea saptamanii de lucru va trece de Parlament, Romania risca sa dezechilibreze piata europeana a muncii. In loc sa ne ridicam noi la nivelul european – numar de ore de lucru, de schimburi, salarii etc, riscam sa-i coboram pe europeni la nivelul nostru. „Pericolul destabilizarii pietei muncii europene este real", spune Adrian Moraru, analist la Institutul pentru Politici Publice (IPP).

„Va trebui sa analizam cu atentie fiecare pas gresit pe care il facem, pentru ca sunt foarte multi factori care influenteaza deciziile UE si parerea lor despre Romania, si e foarte greu de cuantificat cat de mult ne costa fiecare greseala", mai spune Moraru. Cel mai important motiv care ii va anima pe europeni va fi acela ca le va fi afectat nivelul personal de bunastare.

Trebuie mentionat si faptul ca fenomenul de globalizare face ca delocalizarea sa nu implice costuri prea mari, de unde si amenintarea permanenta cu migrarea capitalului, care planeaza asupra angajatilor europeni.

In acest fel este lesne de explicat si sprijinul puternic de care se bucura sindicatele din Romania din partea sindicatelor europene in opozitia manifestata fata de modificarea Codului muncii.

Modificarea Codului muncii este un punct sensibil atat pentru sindicatele din Romania, cat si pentru patronate, iar numarul de ore ce compun saptamana de lucru nu este singurul punct in divergenta intre cele doua parti. La momentul adoptarii Codului, sindicalistii erau multumiti ca Guvernul a preluat o mare parte dintre propunerile lor.

Patronii, in schimb, au fost nemultumiti, spunand ca articolele Codului ii favorizeaza pe angajati si ii defavorizeaza pe angajatori. Cu alte cuvinte, discutiile care se poarta acum pot fi interpretate si ca o lupta a orgoliilor: sindicatele batandu-se sa-si mentina avantajul, patronatele incercand sa isi ia revansa.

Imediat dupa ce s-a anuntat intentia de modificare a Codului, sindicatele au scos oamenii in strada. Au cerut si obtinut sprijin din partea sindicatelor europene si ameninta cu greva generala, in cazul in care parerile lor nu vor fi luate in consideratie. Patronatele, la randul lor, fac presiuni ca propunerile lor sa fie recunoscute.

„Productivitatea nu o poti obtine fara sa introduci niste reguli. Avem deja costuri foarte mari cu respectarea standardelor UE, alte costuri in plus, asa cum vor sa introduca sindicatele, ne vor scoate din piata", spune Maria Grapini, presedinta patronatelor din industria textila, FEPAIUS. Patronatele, in plus, se plang de faptul ca forma actualului Cod le afecteaza competitivitatea.

Ele nu sunt dispuse sa isi creasca competitivitatea prin reducerea cheltuielilor cu costurile de productie, prin tehnologizare sau prin educarea personalului, preferand sa „responsabilizeze" personalul existent. Sindicatele sunt animate de interesele angajatilor pe care le reprezinta: salarii mai mari si un nivel de trai pe masura.

„La noi nu exista mentalitatea europeana – reducerea timpului saptamanal de munca, de aici si exploatarea la care sunt supusi angajatii", spune Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. Partenerii de dialog social vor continua discutiile pe marginea modificarilor Codului. Cuvantul cheie: luciditate, data fiind importanta mizei in joc.

Avem printre cele mai mici salarii din Europa

Romania se situeaza printre tarile cu cel mai scazut nivel al salariului pe ora de munca – 24.566 de lei pe ora, intr-un clasament intocmit de Federatia Angajatorilor Europeni. Tara noastra este devansata de Macedonia, Lituania si Bosnia-Hertegovina.

Cele mai mici salarii orare sunt platite lucratorilor debutanti in domeniul serviciilor, in timp ce presedintii de companii au cele mai ridicate retributii. Cele mai mari salarii medii sunt inregistrate in Danemarca, Elvetia si Norvegia. La polul opus se situeaza Albania, Ucraina si Moldova.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


108 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by