de Sorin MITU

Natiunea intre stiinta si ideologie

de     Observator Cultural
Joi, 10 martie 2005, 0:00



In pofida faptului ca natiunea e perceputa, la noi, ca o tema exploziva, numai buna sa genereze polemici intr-o revista culturala, in realitate, studiul acestui subiect are un statut foarte bine „asezat" in literatura academica internationala.

Sociologul britanic Anthony D.Smith, principala autoritate in materie, prezinta sistematic aceasta „stare (academica) a natiunii", in Nationalism and Modernism, o lucrare tradusa recent si la noi. Opiniile stiintifice referitoare la natiune pot fi grupate in cinci mari teorii concurente.

Pe de o parte, primordialismul si perenialismul sustin ca natiunile au origini stravechi, medievale sau chiar antice.

In consecinta, natiunea ar fi o realitate stabila, continua, inradacinata in insasi natura societatii omenesti. De cealalta parte, modernismul considera ca natiunea e un fenomen recent in istoria umanitatii, aparitia sa fiind strins legata de conditiile specifice epocii moderne.

Constructivismul duce mai departe ideile moderniste, accentuind natura artificiala a natiunii, o comunitate „inventata" de intelectualii moderni, aflati in cautarea unor noi forme de legitimare sociala. In fine, etnosimbolismul incearca sa depaseasca aceasta disputa, acceptind distinctia dintre natiunile „moderne" si comunitatile etnice care le-au precedat.
Dar reflectia pe marginea fenomenului national nu se reduce la stiinta si teorie, ci este marcata puternic de politica si ideologie. Disputele savante, explicabile in termeni care tin de dinamica interna a cercetarii, pot fi raportate, in mod intemeiat, si la convingerile politice ale autorilor, la contextul ideologic al epocii in care au fost elaborate.

Daca afirmatia de mai sus va fi considerata de cititorii mei o mostra rudimentara de determinism (post)marxist, pot sa-mi asum, fara rezerve, si o asemenea caracterizare.
Primordialismul si perenialismul – de exemplu, teoriile dominante pina la mijlocul veacului trecut – pot fi suprapuse peste conceptia despre natiune pe care au profesat-o insisi nationalistii. Modernismul, in schimb, a aparut in climatul de respingere a ideologiei nationaliste, dominant in lumea occidentala dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Iar varianta sa mai recenta, constructivismul, se inscrie in tendinta postmoderna de demistificare a „marilor naratiuni" si ideologii. Extrem de interesant, sub aspect ideologic, este si etnosimbolismul, care reprezinta „noul val" in materie de intelegere a natiunii.

Cercetatorii etnosimbolisti pleaca de la constatarea (corecta, se pare) ca nationalismul nu este pe moarte, asa cum lasau sa se inteleaga analizele moderniste. Dimpotriva, a cunoscut o recrudescenta in ultimele doua decenii. Ca urmare, etnosimbolistii incearca sa explice aceasta supravietuire tenace printr-o analiza ancorata mai adinc in trecut.

Aceasta reevaluare a potentialului actual al nationalismului (fara indoiala, un demers de factura stiintifica) poate fi asociata insa si cu un efort ideologic de reabilitare intelectuala a nationalismului.
De regula, etnosimbolismul se prezinta intr-o maniera conservatoare, defensiva, ca o reactie moderata, de bun-simt, indreptata impotriva exceselor moderniste. La noi, de pilda, modernistii sint invinuiti ca submineaza certitudinile istoriei nationale doar din dorinta de a fi cu orice pret la moda, aderind in mod mimetic la teoriile socante, dar superficiale, de ultima ora.

In general, perenialismul si etnosimbolismul pot fi asociate cu conservatorismul ideologic, cu care impartasesc citeva teme „de dreapta", cum ar fi temerile cu privire la pierderea identitatilor nationale, critica procesului de globalizare, euroscepticismul. In replica, modernismul liberal si constructivismul postmodern (cu antecedente marxiste) ar fi situate „la stinga".

Mai ales constructivistii, autorii care enunta discursul stiintific cel mai critic la adresa asumptiilor nationaliste (deoarece efortul lor demasca bazele fictive ale natiunilor) se revendica adeseori de la marxism.

- Conservatorismul cultural si euroscepticismul vor juca un rol mai important
Dar asocierile ideologice valabile in Occident (constructivism/marxism; perenialism/conservatorism/euroscepticism) nu isi gasesc, inca, un corespondent adecvat in Romania. Pina acum, la noi nu a existat decit o disputa elementara, lipsita de nuante, intre perenialisti/ nationalisti/constructivisti/antinationalisti.

Dar in Romania, dupa parerea mea, constructivistii nu pot fi acuzati decit in mod abuziv sau superficial ca ar fi tributari unei genealogii intelectuale marxiste. De obicei, ei sint situati politic la dreapta, sint liberali (in sens european) si admiratori ai Occidentului, deoarece ideile lor s-au afirmat impotriva discursului istoriografic oficial, de factura national-comunista.

Perenialistii, in schimb, cel putin cei din generatiile mai virstnice, au fost legati de cultura oficiala, in mod formal marxista (in practica, mai mult nationalista). Ca urmare a acestei legaturi simbolice si nostalgice cu fostul regim, ei se plaseaza politic la stinga, desi, dupa criteriile ideologice occidentale, ar trebui incadrati intr-un conservatorism nationalist de dreapta.
Fara indoiala, aceste afilieri sufera un proces de transformare. In primul rind, cercetatorii mai tineri, pentru care comunismul nu mai reprezinta o miza personala si a caror formatie nu a fost influentata in mod dramatic de aceasta referinta, adera in mod mai liber la o anumita paradigma, fara ca optiunea lor sa se mai suprapuna peste aliniamentele politice de pina acum.

In al doilea rind, cred ca in curind se vor contura mai limpede noi repozitionari ideologice, dupa model occidental, in cadrul carora conservatorismul cultural si euroscepticismul vor juca un rol mai important. Eu, ca modernist inrait si „batrin", nu ar trebui sa ma bucur.

Pe viitor, voi incasa replici mult mai pertinente si mai bine argumentate, in raport cu injuriile inocente sub aspect metodologic de pina acum. Dar dezbaterea intelectuala pe tema natiunii nu va avea decit de cistigat.

Observator CULTURAL 2 (259)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


225 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by