Dupa ultimul val de ajustari (mijlocul lunii februarie), principalele banci din sistem au mai taiat inca o data din dobanzile la lei.

BCR, BRD, Raiffeisen Bank platesc acum intre 12 si 14%/an, in functie de scadenta. E o mutare ce confirma strategia BNR de a forta mana bancilor reducand gradual dobanda de interventie (nivelul actual este de 15,75%).

Este de asteptat ca aceasta evolutie descendenta sa continue, o data cu liberalizarea contului de capital, in incercarea de a reduce apetitul fondurilor speculative straine pentru piata monetara autohtona.

Din pacate, in acest mod se reduce si randamentul real al economiilor pastrate in lei. La o inflatie anuala care in ianuarie a fost de 8,9%, depozitele in lei asigura mai degraba convervarea valorii economiilor decat un anumit profit.

Sa amintim ca este vorba de o inflatie calculata respectand ponderea produselor si serviciilor in cosul de consum din urma cu doi anni si este vorba totusi de o medie pe tara.

Cu alte cuvinte, orasenii care au si cei mai multi bani in banci suporta practic o inflatie sensibil mai mare (in gospodarile din mediul rural cheltuielile cu utilitatile sunt derizorii, iar autoconsumul se practica pe scara larga). Daca ne raportam la bancile axate pe servicii destinate clientilor mari ("corporate"), dobanzile sunt chiar mai reduse, descurajand practic economisirea.

Astfel, la HVB primesti 8% pe an indiferent de scadenta, la ABN-AMRO - intre 7,5 si 8%, iar la ING - de la 9% (la o luna) la 7% (12 luni), semn ca se anticipeaza noi reduceri ale randamentelor.

Titlurile de stat, plasament desuet?

Licitatiile cu titluri de stat au devenit din ce in ce mai rare, MF respingand mare parte din ofertele bancilor.

De exemplu, ultima licitatie cu TS cu maturitatea de un an a avut loc in august 2004, la fel pentru scadentele la 91 si 182 de zile.

Este relevant randamentul obtinut pentru obligatiunile de stat cu scadenta la 2,3 si 5 ani unde au avut loc licitatii mult mai recent (februarie 2004) si unde dobanda platita a coborat in premiera sub 10% (7,9-8,9%).

Cele mai afectate de aceasta schimbare de atitudine sunt fondurile mutuale cu profil monetar, care isi vad amenintate activele nete si portofoliul de iinvestitori.

Cum din randamentul obtinut de acestea trebuie scazut comisionul de administrare (in general de 0,2-0,4% din activul net lunar), investitorii au nevoie de lupa pentru a-si privi castigul si pot fi tentati sa caute alte plasamente mai profitabile.

Sa nu uitam ca dobanzile vor fi impozitate de la 1 aprilie cu 10%, ceea ce poate face real negativ randamentul plasamentelor monetare cu scadente scurte.

Bursa, avantaj la primire

Paradoxal, investitorii in actiuni sunt avantajati din punct de vedere fiscal fata de cei care fac plasamente monentare. Si asta pentru ca pot scapa cu numai 1% impozit daca isi mentin investitia cel putin un an.

Ce-i drept, e un avantaj care poate fi usor anulat de intr-o zi de corectii negative.