Scriitorii Mihai Pelin si Petru Romosan scot la iveala un fapt senzational, necunoscut pina acum opiniei publice din Romania, care amesteca numele Regelui Mihai in disparitia a 42 de tablouri din Colectia Coroanei Regale. Este vorba despre picturi care valoreaza in prezent sute de milioane de dolari, opere ale unor artisti celebri precum Rembrant, El Greco sau Caravagio.

Conform scriitorului Mihai Pelin, care citeaza documente din arhivele Securitatii, tablourile au fost scoase din tara de Regele Mihai, in portbagajul masinii personale cu care se deplasa in Anglia, la nunta Reginei Elisabeta. Se intimpla in noiembrie 1947, cu o luna inainte de abdicare.

Trei dintre cele 42 de pinze au fost identificate de scriitorul Petru Romosan in colectii private din Franta, SUA si Italia, desi, potrivit legii, tablourile care apartin patrimoniului public nu pot fi instrainate. Atit pe vremea lui Ceausescu, cit si imediat dupa revolutie, guvernul roman a incercat zadarnic sa dea de urma acestor valori publice si sa le recupereze.

Procesul intentat, la Geneva, de guvernul Petre Roman fostului suveran a fost abandonat din motive necunoscute. In 1997, ziarul francez "Le Monde" a scris pe prima pagina un articol despre cel mai mare comerciant de obiecte de arta din lume, Alec Wildenstein, care era acuzat ca a cumparat ilegal, de la Regele Mihai tablouri apartinind statului roman, pe care apoi le-a vindut pe bani grei.

Trei tablouri extrem de valoroase din Colectia Coroanei Romane, incluse in patrimoniul national, dar disparute dupa 1947, au fost identificate de scriitorul Petru Romosan in Franta, SUA si Italia. Doua dintre cele trei pinze - "Sfintul Sebastian" si "Portretul lui Giacomo Bosio" - sint opere ale celebrului pictor El Greco.

Prima figureaza intr-o colectie privata din Franta, iar cea de-a doua la Kimbell Art Museum, in Fort Worth, Statele Unite ale Americii. Al treilea tablou, intitulat "Concerto" si pictat de artistul italian Tintoretto, se gaseste in Colectia Labadini din Milano.

O scrisoare trimisa de un negustor de tablouri conducerii Muzeului de Arta din Forth Worth (SUA) atesta fara dubii ca pictura lui El Greco a fost cumparata de la Regele Mihai.

Colectia Coroanei, o valoare inestimabila

Colectia Coroanei Romane a fost constituita prin achizitii facute din bani publici de guvernul Bratianu, la sfirsitul secolului al XIX-lea. Acest lucru a fost recunoscut si de primul rege al Romaniei, Carol I, care a precizat in testamentul sau ca valorile instimabile din aceasta colectie de arta sint ale poporului roman si nu vor fi instrainate niciodata.

In anii Ô40, Coroana Romaniei dispunea de cea mai importanta colectie de tablouri din afara Spaniei pictate de El Greco. Intr-un catalog editat in 1898, Leo Bachelin, bibliotecarul Casei Regale, a inventariat toate tablourile valoroase aflate in patrimoniul Coroanei Romaniei, printre ele fiind incluse si pinzele identificate acum de scriitorul Petru Romosan in Franta, SUA si Italia.

Primul istoric de arta roman care a studiat Colectia Coroanei si a descris toate tablourile intr-un catalog, publicat in 1939, a fost Alexandru Busuioceanu.

Printre acestea, erau descrise noua pinze semnate El Greco, aflate in patrimoniul Coroanei si expuse in trei locatii: Castelul Peles, Palatul Cotroceni si Palatul Regal din Bucuresti. Dintre cele noua tablouri pictate de celebrul El Greco si aflate atunci in administrarea Casei Regale, sase nu mai sint pe teritoriul Romaniei.

Acestea au disparut imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, alaturi de alte picturi extrem de valoroase, care nu au mai fost identificate nicaieri dupa abdicarea Regelui Mihai, in 1947.

Scoase din tara inainte de abdicare?

Scriitorul Mihai Pelin, care a studiat amanuntit istoria serviciilor secrete din Romania, sustine intr-o carte care urmeaza sa vada lumina tiparului ca Regele Mihai este cel care a scos din tara 42 de tablouri. Pelin detine mai multe dovezi si marturii scrise, pe care a acceptat sa ni le prezinte pentru a-si sustine afirmatiile: "In noiembrie 1947 (n.r.

- cu o luna inainte de abdicare), Regele Mihai a fost invitat la Londra pentru a participa la casatoria Reginei Elisabeth a Marii Britanii. La plecarea din tara, Regele a luat cu el si tablourile de dimensiuni mai mici pe care le-a trecut peste frontiera in portbagajele mai multor autoturisme", afirma Mihai Pelin. Acesta invoca si alte dovezi: "Jacques M.

Vergotti, fost prefect al Casei Regale in ultima perioada a domniei Regelui Mihai, a depus marturie intr-o instanta americana pe 23 aprilie 1985. Din depozitia sa, inregistrata ca document oficial, rezulta foarte clar ca suveranul a scos tablourile din tara inghesuite in portbagajele autoturismelor cu care a plecat in noiembrie 1947.

Tot din spusele fostului prefect al Casei Regale rezulta ca tablourile cu dimensiuni mai mari, care nu puteau fi ascunse in portbagaj, printre care si trei lucrari de El Greco, au fost lasate in tara".

"Mihaita le-ar fi scos din tara si tace"

In opinia lui Pelin, o proba zdrobitoare este scrisoarea trimisa de cel mai important comerciant de arta din lume, Daniel Wildenstein, catre proprietarul muzeului din Fort Worth - SUA, caruia Wildenstein ii vinduse "Portretul lui Giacomo Bosio", pictat de El Greco.

In scrisoare, Wildenstein cerea expres sa nu fie mentionata provenienta picturii lui El Greco, afirmind ca fusese cumparata de la Regele Mihai caruia ii promisese ca nu-i va dezvalui identitatea pentru a-l proteja.

Scriitorul Mihai Pelin afirma ca tablourile scoase din tara de fostul suveran au fost depozitate o vreme in seifurile Bancii Union Suisse, din Zurich, apoi in vila Reginei-mama Elena, de la Florenta. Un alt argument invocat de Pelin este un fragment din jurnalul lui Carol al II-lea, tatal Regelui Mihai, care, in 1948, la scurt timp dupa abdicarea fiului sau, nota: "Duduia (n.r.

- Elena Lupescu, pe atunci amanta lui Carol) a primit o stire de la Ruth Kleiber, care da o stire foarte importanta, ca tablouri ale Colectiei Regale ar fi depozitate de Zurich. Aceasta ar insemna ca Mihaita (n.r. - Regele Mihai) le-ar fi scos din tara si, dupa obiceiul lui, a pus mina pe ele si tace. Inca un gest putin elegant care, din partea mea, ar cere o reactiune".

Carol al II-lea, o pista falsa

In perioada comunista, istoricii si serviciile secrete au pus disparitia celor 42 de tablouri ale Colectiei Coroanei pe seama fostului Rege Carol al II-lea. Scriitorul Mihai Pelin sustine insa ca este exclus ca picturile sa fi fost scoase din tara de tatal Regelui Mihai, pentru ca ele au fost vazute in Romania dupa plecarea lui Carol al II-lea in exil.

"Pictorul Petru Sutianu ne-a deschis ochii asupra acelei minciuni de proportii (n.r. - faptul ca tablourile au fost scoase din tara de Carol al II-lea). "Nu se poate - ne-a spus Sutianu, indicindu-ne reproducerea dupa Martiriul Sfintului Sebastian -, acest tablou, in toamna lui '43, l-am tinut in propriile mele miini. Nu putea fi scos din tara in 1940 de Carol al II-lea!".

Dupa care, pictorul Sutianu ne-a detaliat povestea miracolului de a tine in mina un tablou semnat de El Greco", povesteste Mihai Pelin. Episodul se petrecuse in vremea cind, student fiind la Academia de Arte Frumoase, pictorul Sutianu si-a ajutat profesorul, Jean Al.

Steriadi, la evacuarea colectiilor de arta ale Coroanei Romane, in urma bombardamentelor asupra oraselor Cimpina si Ploiesti, de pe 1 august 1943.

O alta marturie legata de existenta tablourilor din Colecta Coroanei in Romania, dupa 1940, vine de la administratorul domeniului regal de vinatoare din Gurghiu, Ioan Popescu, doctor in stiinte juridice.

Acesta afirma intr-o scrisoare trimisa autoritatilor comuniste, in 1967, ca tablourile din palatele de la Sinaia si Bucuresti, printre care si cele disparute, fusesera depozitate in perioada 1943-1946, in padurea Troias - Savirsin, fiind pazite de un brigadier de vinatoare, pe nume Iosif Muresan.

Scriitorul Mihai Pelin sustine ca Regele Mihai a scos din tara tablourile Colectiilor Coroanei cu ajutorul regimului comunist proaspat instalat de sovietici.

Pentru a nu fi acuzati de complicitate, comunistii ar fi aruncat vina descompletarii patrimoniului national pe maresalul Antonescu si Regele Carol al II-lea si nu au depus nici un efort pentru recuperarea acestora, pina la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Carol I: "Galeria mea de tablouri va ramine pentru totdeauna si in intregul sau in tara"

Din punct de vedere juridic, patrimoniul Coroanei se deosebea de patrimoniul personal al regelui. Toate bunurile aflate in patrimoniul Coroanei erau proprietate a statului roman, administrate de institutia regala, in folosul suveranului si familiei acestuia. Colectia Coroanei a fost compusa din tablouri de mare valoare, achizitionate din bani publici, dar si din lucrari donate de pictori romani.

Nucleul de baza al colectiei regale a fost Colectia Bamberg din Mesina - Italia, cumparata in intregime de guvernul Bratianu.

De altfel, Regele Carol I a certificat caracterul public al colectiei si prin testamentul sau din 1899: "Galeria mea de tablouri, cum este descrisa in catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va ramine pentru totdeauna si in intregul sau in tara, ca proprietate a Coroanei Romaniei".

Nici o lege nu permite instrainarea tablourilor

Legile interne si acordurile internationale ratificate de Romania reglementeaza foarte strict circulatia si comercializarea operelor artistice incluse in patrimoniul national. Patrimoniul national este inalienabil (nu poate fi instrainat), insesizabil (nu poate fi pus garantie) si inprescriptibil (ramine vesnic al statului).

Acordurile internationale prevad reglementari drastice in ceea ce priveste circulatia valorilor de patrimoniu. Operele de arta trebuie certificate, iar vinzatorul are obligatia de a declara provenienta si istoricul acestora. Obiectele de arta care fac parte din proprietatea publica a unui stat nu se pot comercializa si, in cazul identificarii lor, se returneaza statului respectiv.

Exista si exceptii de la aceste reguli: Statele Unite ale Americii si Rusia inapoiaza foarte greu valorile artistice ale altor state ajunse ilegal pe teritoriul lor.

Operatiunea "Duduia", abandonata de Pacepa

In 1968, din ordinul personal al lui Ceausescu, Securitatea a lansat operatiunea "Imbogatirea". Actiunea avea ca scop recuperarea obiectelor de patrimoniu insusite in timpul conducerii lui Gheorghiu-Dej de diversi activisti de partid. Directia de Informatii Externe a primit si ea un rol in operatiunea "Imbogatirea", acela de a recupera valoriile de patrimoniu scoase peste hotare.

Pornind de la premisa ca tablourile din Colectiile Coroanei au fost scoase din tara de Carol al II-lea, a fost initiata operatiunea "Duduia", dupa porecla Elenei Lupescu, amanta lui Carol al II-lea. Dupa calculele comunistilor, tablourile nu puteau fi decit in posesia Elenei Lupescu. Actiunea a fost coordonata de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa.

Operatiunea nu a dus insa la vreun rezultat. Nici unul dintre cele 42 de tablouri nu au fost recuperate si nici macar identificate in vreo colectie din strainatate. Potrivit lui Mihai Pelin, "Pacepa a stiut ca se afla pe o pista gresita, dar a continuat cercetarile din ratiuni de ordin pecuniar".

"Autoritatile romane aveau pretentii asupra tablourilor din fosta Colectie a Coroanei deoarece acestea nu erau proprietatea unui rege anume, ci apartineau Institutiei Coroanei, adica statului roman", relateaza Pelin.

Doua procese fara nici un rezultat

Dupa defectarea lui Ion Mihai Pacepa, in urma unei anchete intreprinse asupra activitatii Directiei de Informatii Externe, autoritatile comuniste au ajuns la concluzia ca tablourile fusesera scoase din tara de Regele Mihai. Drept urmare, statul roman a intentat in 1984 un proces fostului suveran in vederea recuperarii celor 42 de tablouri.

"A fost angajat avocatul de origine romana, Panfil Riposanu. Actiunea evoluase promitator pentru partea romana, insa pe neasteptate, din motive nu tocmai clare, autoritatile romane au renuntat la finalizarea cauzei. Din informatiile noastre reiese ca lui Ceausescu i s-au parut prea scumpe cheltuielile cu recuperare a tablourilor, renuntind in final la proces", povesteste Mihai Pelin.

In 1991, guvernul Petre Roman a incercat din nou recuperarea celor 42 de tablouri disparute. Prin Hotarirea de Guvern nr. 572, din 22 august 1991, Petre Roman a aprobat suma de 500.000 de dolari "in vederea sustinerii materiale, in prima etapa, a actiunii de recuperare a celor 42 de tablouri apartinind patrimoniului national, scoase din tara pina in anul 1947".

Contactat telefonic, Petre Roman, dupa ce initial a refuzat sa discute pe aceasta tema, a afirmat ca nu stie prea multe despre recuperarea tablourilor. "Am primit atunci un raport pe seama caruia se justifica suma alocata pentru recuperarea celor 42 de tablouri. Eu nu stiu cine le-a scos din tara", ne-a declarat fostul premier al Romaniei.

Avocatul angajat de guvernul Petre Roman a fost tot Pamfil Riposanu. Procesul a avut loc la o instanta din Elvetia, care si-a declinat competenta. Ministrul de externe din acea perioada, Teodor Melescanu, ne-a declarat: "Nu stiu prea multe despre acest proces pentru ca de el s-a ocupat Ministerul Finantelor.

Din cite cunosc eu, tangential, avocatul angajat a murit, iar statul nu a mai avut bani pentru proces".

Scriitorul Mihai Pelin lanseaza insa o alta ipoteza: "Afacerea a cazut dupa ‘89 tot pe miinile securistilor care s-au ocupat de cazul "Duduia". Diversi securisti vindeau autoritatilor nostre duplicate ale actelor existente in arhivele fostei Securitati ca probe noi, produse de ei. In aceste conditii, era normal sa se ajunga din nou in fundatura.

Intr-un mesaj adresat guvernului, avocatii angajati dupa ‘89 pentru recuperarea tablourilor se lamentau: "Cooperarea cu comitetul condus de domnul ministru Neamtu (n.r.- secretar de stat in Ministerul Finantelor) a fost excelenta, desi recent nu am mai primit nici un raspuns la faxurile noastre repetate.

Ni s-a spus ca un membru al cabinetului dumneavoastra vrea sa fie generos cu ex-Regele"", relateaza scriitorul Mihai Pelin.

Tablouri de sute de milioane de euro

Scriitorul Petru Romosan, cel care a reusit identificarea a trei dintre cele 42 de tablouri disparute din Colectia Coroanei Romane, apreciaza ca lucrarile scose din tara nu pot fi estimate valoric. "Oricum, reprezinta tablouri in valoare de sute de milioane de dolari. Cele trei tablouri identificate de mine valoreaza citeva zeci de milioane de euro.

Cele doua picturi ale lui El Greco sint mai scumpe: "Portretul lui Giacomo Bosio", aflat in SUA, este estimat la 8-10 milioane de dolari, "Martiriul Sfintului Sebastian", care se gaseste intr-o colecte privata, in Franta, valoreaza tot 8-10 milioane de euro. Al treilea tablou, cel pictat de Tintoretto, e ceva mai ieftin, in jurul a unui milion de euro", apreciaza Petru Romosan.

O scrisoare clarificatoare

In anul 1975, una dintre cele mai prestigioase firme de comert cu arta din lume - Wildenstein&Co - a trimis o scrisoare directorului Kimbell Art Museum, din Fort Worth - SUA, Richard F. Brown, in care il ruga pe director sa nu dezvaluie faptul ca Regele Mihai se afla in spatele tranzactiei.

In document era precizat pretul cu care a fost vinduta catre muzeul american pictura de El Greco, intitulata "Portretul lui Giacomo Bosio": 3 milioane de dolari. Pe linga problemele de natura financiara Alec Wildenstein scria: "(...

) Pe factura anexata voi nota ca ultimul proprietar este desemnat ca fiind "colectie privata, Elvetia intrucit noi am promis sotiei Regelui Carol si Principelui Mihai ca numele lor nu vor fi mentionate. Potrivit cererii voastre, noi nu ne vom referi in nici un fel la achizitie, dar va trebui sa informez muzeul din Munich (n.r. - Munchen) ca tabloul nu mai este la dispozitia lor. Voi cere Dr.

Steingraber sa se abtina de a discuta aceasta pina la anuntul vostru oficial. Eu stiu ca putem conta pe discretia sa...."

"Le Monde" a scris despre afacerea cu tablourile Regelui Mihai

In 14 septembrie 1996, prestigiosul ziar francez Le Monde a publicat pe prima pagina un articol semnat de Isabelle Vichniac in care cel mai mare comerciant de obiecte de arta din lume, Alec Wildenstein era acuzat ca a cumparat ilegal, de la Regele Mihai tablouri apartinind statului roman.

In articol se arata ca statul roman cere fostului sau suveran 42 de tablouri celebre, existind pe rolul tribunalului din Geneva un proces pentru acest lucru si ca unele dintre cele 42 de tablouri au fost tranzactionate ilegal de Casa Wildenstein.

Casa Regala nu comenteaza

Pentru clarificarea siuatiei privind instrainarea celor trei tablouri identificate de scriitorul Petru Romosanu in colectii din afara tarii, dar si a celor 42 de picturi disparute dupa 1947, i-am contactat pe reprezentantii Regelui Mihai. Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, a precizat ca, deocamdata, Casa Regala nu comenteaza acuzatiile aduse de scriitorii Mihai Pelin si Petru Romosan.