Bucurestiul, capitala Romaniei, pare sa fie un oras blestemat. Distrugerile cumplite provocate de Ceausescu au fost continuate in fel si chip in ultimii 15 ani. Aparent, nici guvernelor, nici bucurestenilor nu le-au pasat cu adevarat de orasul in care traiesc. Adesea, personaje dubioase au ocupat Primaria Generala si primariile de sector.
La inceputul anilor '90, pe scaunul de primar general s-au instalat indivizi urmariti literalmente de politie pentru furturi la drumul mare. A urmat apoi Crin Halaicu, despre care lumea isi aminteste doar ca si-a dublat volumul fizic in cei patru ani de stat la primarie.
Pentru o scurta perioada, fara istorie, a venit Victor Ciorbea si apoi Viorel Lis, cel care isi facea poze in pat cu noua nevasta pe care le distribuia apoi presei si televiziunii. In perioada 2001-2004 s-a produs gherila politica a lui Traian Basescu cu PSD-ul, victima colaterala cazand tot Bucurestiul. Acum capitala Romaniei se pregateste din nou de alegeri. Oferta este mediocra.
Alianta il propune pe Adriean Videanu, un individ decorativ si fara substanta. Afacerist cu marmura si niscaiva petrol prin Teleorman, Videanu a fost propulsat candidat datorita sponsorizarilor oferite PD in campanie. Probabil, cu banii ramasi dupa ce a platit PSD-ului numeroasele licente de exploatare a marmurei in regim de monopol pe care le-a obtinut de la acesta.
De partea cealalta, PSD, care nu a castigat niciodata Primaria Generala, se razbuna la propriu pe bucuresteni propunand primar un semianalfabet, smenar de drumul mare, de care partidul insusi s-a delimitat la alegerile trecute. Dupa ce Vanghelie a castigat singur Sectorul 5, acelasi partid infrant rusinos la Bucuresti si-a recuperat omul. Ceilalti candidati sunt niste glume amare.
Dar blestemul asupra Bucurestiului nu tine doar de primarul general si de cei de sectoare. Intreaga administratie locala este mai degraba o fauna cu care e bine sa nu ai de-a face. Indivizi dubiosi si-au platit locurile pe listele partidelor pentru a deveni consilieri generali.
Insi cu care un bucurestean respectabil nu ar dori sa se intalneasca noaptea nici macar pe Magheru au ajuns sa hotarasca prezentul si viitorul Bucurestiului. Iar acesta le seamana foarte mult. Culmea e ca Bucurestiul nu este un oras sarac. Conform statisticilor oficiale, cei 2,5 milioane locuitori ai Capitalei realizeaza o treime din Produsul Intern Brut al Romaniei.
Cu tot cu economia subterana, Bucurestiul ajunge la circa 10.000 euro pe cap de locuitor. Cu aceasta cifra Bucurestiul s-ar putea integra maine in Uniunea Europeana. Din nefericire insa, Bucurestiul insusi este o dovada in sprijinul romano-scepticilor de la Bruxelles: datorita proastei administratii si coruptiei, bogatia nu aduce ordine si prosperitate, ci, din contra, sporeste haosul.
Bucurestiul are in continuare 2000 de strazi neviabilizate, gropi pe strazile principale, mizerie, cersetori la tot pasul si delincventa. Nu s-a pus problema in ultimii 15 ani de a se obloji cat de cat ranile provocate de comunism, de transformare a uriaselor cartiere-dormitor in zone decente de locuit, asa cum se intampla in fiecare zi in toate celelalte capitale est-europene.
Nu s-a facut nimic pentru fluidizarea traficului auto, pentru construirea unei sosele de centura sau a unor strazi comerciale tipice oraselor europene. Nu s-au restaurat decat accidental monumente istorice, muzee sau cladiri publice. Dimpotriva, s-a distrus si s-a furat tot ceea ce s-a putut.
Acest lucru nu inseamna ca Bucurestiul, capitala europeana cu cea mai mare densitate de locuitori pe kilometru patrat, nu are cel mai important ritm de constructii din estul continentului. In 2004 s-a construit mai mult in Bucuresti decat in toti 14 ani anteriori luati la un loc. Vile, case, apartamente de lux, lanturi de supermarketuri sau reprezentante auto sau de iaht-uri.
In ciuda banilor foarte multi investiti, standardul de viata nu s-a ridicat cu adevarat nici macar in zonele cele mai bogate. Ce folos ca exista zone in Capitala unde cel putin jumatate din cladiri sunt noi sau restaurate, daca administratia corupta a distrus orice plan de sistematizare si orice logica in constructii.
Cartierele bogate ale Bucurestiului, Cotroceni, Bonaparte, Primaverii sau Herastrau au fost mutilate de blocurile tot mai inalte de apartamente de lux ce s-au construit la tot pasul. In Piata Charles de Gaulle, de exemplu, s-a ridicat un zgarie-nori de birouri ce zdrobeste zona, se va bloca traficul rutier in zona Aviatorilor-Dorobanti plus iesirile spre nordul orasului, Baneasa si Pipera.
Pe Soseaua Nordului, blocurile se inalta tot mai inalte si sunt mai dese decat in Pantelimon. Majoritatea parcurilor din Bucuresti au fost ocupate de constructii ilegale. Ele insa n-au fost daramate, ci au fost legalizate in timp de administratiile de sector sau de Primaria Generala.
La Bucuresti, coruptia nu se masoara doar in comisioane virate discret prin conturi de off-shore, nu se vede doar in gropile din sosele sau in conductele noi ce se farama a doua zi, ci priveste semeata de la inaltimea constructiilor aberante rasarite la tot pasul distrugand istorie si mediu.
Miliardul de euro, bani privati investiti in nordul Capitalei in ultimii ani, nu a reusit sa aduca macar vreun cartier mai aproape de Europa, ci sa duca tot orasul, pe zi ce trece, catre zona asiatica din Istanbul. Este aproape sfasietor cum Bucurestiul, al carui centru reusise intre cele doua razboaie mondiale sa aduca a oras european, se zbate totusi ca un organism viu sa prinda pulsul Europei.
Ici si colo, case restaurate frumoas, cate o constructie de bun-gust, cate un restaurant cu parfum de epoca. Administratiile succesive ale Bucurestiului nu au avut insa scrupule, iar rezultatul sta in poza de ansamblu a orasului.
Romania este tara europeana care a avut cele mai multe probleme din tot lagarul comunist, dar ea a ajuns totusi la capatul tunelului: Romania e in NATO, e la un pas de Uniunea Europeana si va intra destul de curand in lumea civilizata. Capitala tarii nu are insa aceasta sansa.
Bucurestiul nu da semne sa devina curand o capitala europeana, indiferent cine va castiga urmatorul mandat de primar general.
