Evolutia leului este in continuare incerta. Desi BNR a intervenit in permanenta sub acoperirea unor banci comerciale, oferta excedentara de valuta exercita o presiune constanta asupra cursului de schimb. Actiunile bancii centrale din ultimele saptamani arata clar o politica de descurajare a capitalurilor speculative.

Totusi, in pofida declaratiilor reprezentantilor BNR, evolutia de pe piata valutara reflecta faptul ca interesul pentru oportunitatile de castig rapid din Romania este abia la inceput de drum.

Intentia BNR de a nu mai oferi informatii cu privire la interventiile din piata valutara si monetara arata clar ca se doreste crearea unui climat de incertitudine pentru cei care doresc sa beneficieze pe termen scurt de conditiile economice din Romania.

Mai mult, declaratiile cu privire la retragerea unor fonduri speculative se incadreaza in acelasi cadru de incertitudine pe care BNR doreste sa-l intretina pe piata valutara. Chiar daca au aparut fluxuri de iesiri de valuta din tara, de ordinul zecilor de milioane de euro acestea sunt inca insuficiente pentru echilibrarea pietei.

In aceste conditii, misteriosul cumparator de valuta care sustine nivelul de 36.000 lei/euro, este banca centrala care lanseaza ordine de cumparare prin intermediul catorva banci comerciale.

Decizia BNR de a permite firmelor romanesti sa cumpere liber valuta fara documente justificative pentru plati externe nu a schimbat cu nimic raportul dintre cerere si oferta.

In aceste conditii este greu de crezut ca managerii firmelor romanesti se vor angrena in operatiuni speculative pe piata valutara unde, fara experienta necesara, se pot pierde sume impresionante sub mirajul unor castiguri ipotetice.

In fapt, aceasta decizie, care vine ca o masura de normalitate in perspectiva liberalizarii contului de capital, avantajeaza importatorii care detin lichiditati, pentru obtinerea unor cursuri avantajoase, reusind astfel sa importe mai ieftin.

Desi nedeclarata, politica BNR de a folosi cursul de schimb ca instrument pentru a reduce drastic dobanzile la lei, fara a induce in economie puseuri inflationiste, este evidenta.

Actiunile de reducere a dobanzilor efective, cu care banca centrala intervine pentru "curatarea" excesului de lichiditate in lei de pe piata monetara, au inceput sa se faca simtite - rapid - la nivelul dobanzilor bonificate de bancile comerciale clientilor si intr-un ritm mai lent si asupra dobanzilor la credite. Astfel, la nivelul clientelei bancare se prefigureaza doua tendinte.

Pe de o parte, cei care au economiile sub forma depozitelor bancare trebuie sa fie constienti ca foarte curand dobanda primita nu va mai reprezenta un castig, ci in cel mai bun caz o posibilitate de conservare a acestora, mai ales ca veniturile din dobanzi vor fi impozitate cu 10 %, conform intentiei guvernului.

Pe de alta parte, cei care apeleaza la credite vor avea o oferta diversificata, iar bancile - ca urmare a cresterii concurentei - vor fi nevoite sa reduca costul creditelor pentru a-si pastra sau mari cota de piata in detrimentul propriilor profituri.

Pe termen scurt, aceste masuri vor genera costuri directe si indirecte, ce vor fi suportate de toata lumea, persoane fizice si agenti economici.

In primul rand, costuri directe care se vor materializa in scaderea profiturilor exportatorilor si diminuarea economiilor celor care au optat pentru valuta si apoi, costuri indirecte concretizate prin cresterea consumului cu corespondent direct asupra dezechilibrului balantei comerciale. Ca parte majora a deficitului de cont curent, deficitul balantei comerciale isi produce deja efectele negative.

Solicitarile FMI pentru un deficit bugetar cat mai aproape de zero pentru anul 2005 sunt generate, in parte, de necesitatea reducerii deficitului de cont curent al Romaniei. Desigur ca un deficit bugetar mai mic influenteaza domenii ca sanatatea, educatia, protectia sociala si altele.

Asumarea acestor costuri pe termen scurt poate insa, sa genereze pe termen mediu si lung, prin imbunatatirea indicatorilor macroeconomici, avantaje mult mai mari. Ramane de vazut daca evolutia evenimentelor confirma asteptarile autoritatilor.

Deocamdata, coordonarea politicii monetare si valutare cu politica fiscala pe pietele tinta ale capitalurilor speculative ar trebui sa dea rezultate.

Volatilitatea cursului de schimb, scaderea drastica a dobanzilor si cresterea impozitelor pe dobanzi, tranzactii imobiliare si castigurile de capital de pe piata valorilor mobiliare ar trebui sa stopeze cel putin partial intentia unor fonduri straine de a specula actualele conditii economice din economia romaneasca.

In conditiile in care dobanzile se apropie rapid de tinta de inflatie pe anul acesta, speculatorii straini raman in continuare interesati de piata de capital, piata imobiliara si piata valutara, domenii care mai ofera inca speranta unor castiguri considerabile.