"Presa nu este o afacere oarecare"

de Alexandra Badicioiu     Cotidianul
Miercuri, 16 martie 2005, 0:00


Peter Gross

La inceputul anilor ’90 a fost primul analist media venit din Occident pentru a radiografia tranzitia presei romanesti de la propaganda la o afacere profitabila. Peter Gross vorbeste acum despre schimbarile aparute si despre inertia mass-media de a ramine un instrument politic.

Ce va aduce de data asta in Romania?
Am mai multe proiecte. Vreau sa ma distantez un pic de politica prin aceste cercetari, dar se pare ca nu reusesc. Primul dintre ele abordeaza rolul presei in sistemele totalitare, iar un altul, presa minoritatilor etnice din Romania. Aceste aspecte ale presei nu prea au fost studiate pina acum. Urmaresc evolutia presei din Romania de foarte multi ani.

Influentele politice si lipsa libertatii de exprimare sint probleme pe care le-am observat nu doar eu, dar si alti specialisti din Europa de Vest. Intr-adevar, exista in Romania foarte multe institutii de presa, foarte multe ziare, televiziuni, posturi de radio, dar libertatea tine de modul in care patronii lor inteleg responsabilitatile media.

Ei nu trebuie doar sa asigure „practica" jurnalisticii, dar sa o si imbunatateasca.

Media nu are nevoie de staruri

Cum vedeti relatia presei din Romania cu noua guvernare?
O data cu schimbarea partidului de guvernamint s-a stabilit o noua atmosfera. Oamenii tineri fac din aceasta perioada un inceput foarte promitator.

Si asta pentru ca ei nu sint „luati" de administratiile anterioare. Au fost facute multe declaratii de lupta impotriva coruptiei, si poate ca au fost mai putin sincere cum sint cele de acum. Cred ca o parte din lupta aceasta va afecta pozitiv si imaginea presei din Romania.

Ce credeti despre elitele media din Romania?
Cred ca este ingrozitor, cred ca media nu ar trebui sa aiba elite. Daca ai staruri, acestea incep sa se considere singurele elite. Presa nu este aici pentru a avea elite, ci pentru a informa societatea despre ceea ce se intimpla cu ea. Al cui este sistemul de valori pe care il propun ele? Eu cred ca jurnalistii ar trebui sa contribuie la un sistem de valori, dar prin modul in care se „comporta".

Daca nu sint onesti, daca sint coruptibili, daca nu sint precisi in ceea ce fac, atunci mesajul pe care il transmit nu este unul bun. Este important ca felul in care isi fac munca sa constituie un model, sa construiasca un sistem de valori, decit sa fie niste elite purtatoare ale acestuia.

Cum vedeti acest „comportament" al jurnalistilor romani in contextul presei din Europa de Est?
Asa cum am spus si in alte ocazii, si nu cred ca s-a schimbat nimic esential de atunci, jurnalistii romani nu sint diferiti de ceilalti din Europa de Est. Si ei se lupta.

Se lupta cu proprietarii institutiilor media, cu sistemul si elitele politice, cu constringerile de natura economica, pentru ca nu sint platiti suficient si se lupta pentru a forma legaturi si asociatii profesionale care sa le dea mai multa putere. Nu sint diferiti de jurnalistii bulgari sau maghiari.

Toti se lupta pentru a avea independenta si pentru a-si putea practica onest profesia, servind in primul rind publicul si nu clasa politica.

O problema mai veche: legislatia

E nevoie de o lege a presei in Romania?
Bineinteles! Exista o nevoie foarte mare pentru legi care sa protejeze aceasta profesie. Si aceasta problema dureaza de 15 ani. In primul rind trebuie scoase calomnia si insulta din Codul penal. Aici nu este vorba despre o problema de criminalitate, ci o dezbatere de drept civil. Este, de asemenea, nevoie de legi pentru accesul la informatii si transparenta.

Legi care sa protejeze jurnalistii cind isi fac treaba. Toate acestea nu se vor schimba peste noapte. Pentru fiecare schimbare e nevoie de timp.

Unele dintre aceste legi exista, dar ele nu se aplica, altele exista in locuri gresite - cum ar fi Codul penal, iar altele sint pur si simplu formulate rau, astfel incit nu protejeaza jurnalistii, ci ii indeparteaza de la profesia lor. Cred ca jurnalistii din Romania ar trebui sa inteleaga si conceptul de intimitate.

Sint doua metode de a privi legislatia din domeniul presei: de protectie si de ingradire. Modelul american a ales sa nu ingradeasca libertatea de exprimare a presei prin nici o lege, modelul francez a ales sa o protejeze printr-un set legislativ foarte detaliat.

Care ar fi modelul potrivit pentru Romania?
Prea multa legislatie poate orienta media intr-o directie sau in alta, este adevarat. Se construieste, astfel, un element de control. In SUA avem anumite legi care se refera la obligatiile institutiilor si birourilor publice de a fi deschise in fata mediei, de a nu avea sedinte secrete, legi pentru protectia surselor unui jurnalist etc.

Deci si noi avem citeva legi care vorbesc direct despre media si profesia de jurnalist, dar francezii au prea multe. Si ele pot fi manipulate, in sensul in care pot opri un jurnalist sa faca anumite lucruri.

Presa a ramas un instrument politic

Ati studiat presa romaneasca inca de la inceputul anilor ’90. Care credeti ca sint cele mai importante schimbari care s-au produs pina in prezent?
Media romaneasca a devenit o afacere. In acelasi timp, a ramas in mare parte un instrument politic. Televiziunea a prins avint in detrimentul presei scrise. Sint si schimbari pozitive: jurnalistii sint mai bine educati, sint constienti de ceea ce trebuie sa faca.

Se vad diferente in modul de abordare a subiectelor?
Da, chiar si atunci cind sint greseli, se scrie mult mai bine ca in 1990, subiectele sint acoperite mai „matur", intr-un cuvint, imi place mult mai mult sa ma uit la ziare azi, decit in 1990. De asemenea, trebuie remarcat numarul acestora, care este destul de mare. Motivele, din pacate, sint de multe ori cele politice.

Satisfacerea clientului

Cite ore dedicati consumului de mass-media?
Citeva ore pe zi. Nu as putea spune un numar fix. Multe. Ziarele sint o fereastra spre societate. Ele iti pot da multe informatii despre ce se intimpla si nu neaparat din titlurile stirilor sau din continutul articolelor, ci prin felul in care sint abordate anumite subiecte.

Ce imi puteti spune despre publicul romanesc? Este adevarat ce se spune, ca publicul face legea?
Din pacate da. Disputa asta o avem si in SUA. Media tind sa isi satisfaca clientul. Este o abordare gresita. Pentru ca presa nu este o afacere oarecare, este o afacere speciala. Ele nu exista doar pentru a satisface clientul, ci pentru a satisface si conceptul de societate democratica.

Functiile ei sint diferite de cele ale unei afaceri obisnuite, ele tin de informare. Daca intrebi publicul ce vrea, evident ca el iti va raspunde divertisment.

Modelul francez este invechit

Ce model credeti ca ar fi mai potrivit pentru media romaneasca: scoala de presa franceza sau americana?
Cred ca Romania ar trebui sa isi dezvolte propriul concept. Modelul francez este invechit si implica de multe ori partizanatul. Cred ca presa romaneasca o sa isi ia singura elementele care ii folosesc, atit din modelul francez, cit si din cel american.

Ce parere aveti despre studentii romani?
Se descurca extrem de bine. Este adevarat ca studentii romani sint grozavi, sa stii. Profesorii romani, de asemenea, se descurca minunat. Cu toate acestea, sistemul educational din Romania are nevoie de mari schimbari. Este un sistem vechi, preluat dupa modelul francez. Corupt, in mare parte.

Ar trebui sa se puna mai mult accent pe schimbul de experienta dintre universitati si, astfel, programa ar fi mai actuala, s-ar plia pe problemele care se discuta si se studiaza in toata lumea.

Preocupat de Europa de Est

Peter Gross s-a nascut la Timisoara. A fost profesor la Universitatea din Oklahoma si la Universitatea din California - Chico (Departamentul de Jurnalism). Studiile sale asupra presei au vizat in mare parte Europa de Est: transformarile de dupa regimurile totalitare, perceptia independentei si a sistemului democratic, artificiile de ingradire a libertatii de exprimare.

Dar nu s-a limitat la a studia presa de la distanta, ci s-a implicat activ, in calitate de reporter la prestigiosul „New York Times". A indeplinit si functia de director al Departamentului de Afaceri Externe. Totodata, Peter Gross a sustinut stagii de pregatire cu jurnalisti din estul Europei si a fost consultat pe probleme editoriale de multe publicatii din Romania.

La el apeleaza si ziaristii straini pentru a obtine informatii precise in cazul unor scandaluri media din Romania, cum a fost cel produs de jurnalistii de la „Evenimentul zilei". A cincea carte a lui Peter Gross publicata in limba romana va aparea in noiembrie.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


77 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by