Dobanzile la depozitele bancare au ajuns la un minim de 7%-8% si un maxim de 11%-13%. Generalizarea dobanzilor sub 8% ar putea insa antrena si o scadere accentuata a dobanzilor la credite, fapt care ar conduce la cresterea consumului. Scaderea accentuata a dobanzilor pasive poate atrage cresterea creditarii.

Deja putem vorbi de minime istorice ale dobanzilor la depozitele in lei ale populatiei. In conditiile in care CEC, institutia care atrage aproximativ doua treimi din economiile populatiei, acorda doar 8% dobanda la depozite, iar inflatia anuala in februarie a fost de 8,9%, putem vorbi de randamente real negative.

Din perspectiva liberalizarii contului de capital si a reflectarii unei reduceri a inflatiei, scaderea dobanzilor bancare reprezinta "un lucru foarte bun". Totusi, exista si anumite riscuri ale acestor scaderi masive de dobanda.

La ora actuala, banca centrala sterilizeaza lichiditatile din piata cu dobanzi in jurul a opt procente, fata de dobanda oficiala de politica monetara, scazuta la 14,5% in ultima etapa. Castigurile bancilor din astfel de tranzactii sunt foarte mici, iar alte instrumente de plasament ofera de asemenea castiguri reduse.

In aceste conditii, este de asteptat ca profiturile sa fie cautate in dezvoltarea segmentului de creditare. O scadere de 2-3 puncte procentuale la depozitele bancare ar putea atrage dupa sine si o scadere a dobanzilor la creditele in lei. Dupa parerea consultantului financiar Bogdan Baltazar, in perioada urmatoare, dobanzile creditelor in lei ar trebui sa scada cu trei-patru procente.

Scaderea ar fi dictata, in principal, de competitia existenta in sistemul bancar, dar si de faptul ca sursele de plasament ale bancilor sunt destul de reduse.

Deja, Banca Transilvania a aratat ca acesta este trendul si a operat cea mai mare reducere din piata la creditul imobiliar in lei, unde dobanda anuala a ajuns la 12,5% Alinierea dobanzilor la creditele in lei cu cea la creditele in valuta va mari insa si pericolul cresterii volumului de credite si a consumului.

Scaderea dobanzilor ar putea antrena si o serie de masuri administrative restrictive pentru stoparea creditelor. De asemenea, dobanzile real negative la depozite ar putea antrena o crestere a consumului, prin orientarea economiilor catre alte zone de investitii (eventual imobiliare), care, la randul lor, ar putea stimula consumul.

In aceste conditii, minimele dobanzilor pasive s-ar putea intoarce impotriva tintei de inflatie. Depinde foarte mult de felul in care piata va primi noua situatie.

Dobanzile la credite vor scadea cu 3-4%

Micsorarea randamentelor depozitelor reclama ieftinirea creditelor in lei

Media dobanzilor bancare la depozitele in lei a ajuns la 10%. Ministerul Finantelor a redus dobanzile la titlurile de stat pana la 6,75% si, dupa toate probabilitatile, mai pregateste o emisiune pe sapte ani cu dobanzi de peste 4%.

Creditele in lei raman la fel de scumpe? Cele mai mici dobanzi de pe piata bancara se situeaza acum la 6,75%- 8%, in timp ce dobanzile cele mai inalte abia daca ating nivelul de 13%. Majoritatea bancilor acorda insa dobanzi de 10%-11%.

In conditiile in care inflatia an la an a fost in februarie de 8,9%, iar pentru trimestrul al doilea se asteapta scumpiri majore pe segmentul de servicii si utilitati, iar impozitarea dobanzilor cu 10% va intra si ea in functiune tot in trimestrul doi, dobanzile de 10% vor acorda un castig extrem de "subtire" deponentilor (de 0,5% - 1%).

In cazul dobanzilor de 8%-9% se poate vorbi chiar de pierdere. Pe fondul excesului de lichiditate de lei din piata, bancile nu par ingrijorate de faptul ca acest nivel scazut al dobanzilor bancare ar putea descuraja economisirea. In conditiile liberalizarii contului de capital este de asteptat ca BNR sa continue sa scada dobanzile de referinta si de interventie.

Cum au facut si in acest inceput de martie, cand scaderea dobanzii de referinta a BNR cu cinci puncte procentuale a fost urmata de o scadere de 2-3% a dobanzilor la depozitele populatiei, bancile ar putea continua scaderea dobanzilor.

De fapt, analistii financiari preconizeaza ca pana la sfarsitul acesteia luni dobanzile se vor regulariza sub 10%, iar pentru luna urmatoare mai sunt asteptate scaderi de 1%, maximum 2%.

Dobanzile mici se pot intoarce impotriva inflatiei

Cu toate acestea, dobanzile la creditele in lei s-au stabilizat in medie la 20% pe an, ceea ce pentru banci reprezinta inca o marja de profit foarte mare. In mod normal, scaderea dobanzilor la depozite ar trebui sa atraga dupa sine si scaderea dobanzilor la credite.

Bogdan Baltazar, consultant financiar Baltazar, Bloom & Parvulescu, este de parere ca bancile, chiar daca "nu sunt prea incantate vor trebui sa scada in perioada urmatoare si dobanzile la credite, datorita competitiei de pe segmentul de retail, probabil cu 3%-4%". O ieftinire a creditelor in lei este de asteptat si din perspectiva incurajarii creditarii in lei in detrimentul celei in valuta.

Exista chiar voci care sustin ca dobanzile la creditele in lei trebuie sa ajunga la niveluri apropiate cu cele la valuta. Scaderea in continuare a dobanzilor bancare la depozite ar putea genera totusi anumite probleme pentru BNR, deoarece se pot intoarce ca un bumerang impotriva tintei de inflatie, tocmai datorita ieftinirii creditelor, care la randul lor ar putea stimula consumul.

Lucru deloc imbucurator pentru banca centrala, cu atat mai mult cu cat procesul de dezinflatie a stagnat in luna februarie, in ciuda aprecierii record a leului, cu 13% din noiembrie pana in prezent. Trebuie amintit ca deficitul de cont curent tinde sa creasca daca moneda se apreciaza, deoarece importurile devin mai ieftine, atat cele de bunuri de consum, cat si cele de echipamente.