"Suntem cu totii voyeurs intr-o oarecare masura. Ne place senzationalul. Dar mass-media au o responsabilitate mult mai mare decat a implini asteptarile telespectatorilor. Media ar trebui sa ofere exemple. Este de asteptat ca media sa faca alegeri".
Aceste cuvinte au fost rostite miercuri de profesorul american de jurnalistica Peter Gross - unul dintre cei mai apreciati universitari din SUA in domeniul teoriei ziaristicii - in cadrul expunerii sale despre responsabilitatea si necesitatea eticii in presa, conferinta fiind un eveniment salutar organizat de Ambasada SUA la Bucuresti.
Profesorul american Peter Gross a dezavuat practicile mass-media romanesti de a prezenta imagini sau detalii morbide in diverse materiale media. Peter Gross a explicat ca in Statele Unite mass-media nu prezinta, spre exemplu, figurile insangerate ale victimelor accidentelor de circulatie, si nici aspectele cele mai sangeroase ale unor anumite evenimente.
"Este o chestiune de etica si de bun-gust.
Ce rost anume are sa prezinti aceste lucruri? Schimba cu ceva mesajul stirii respective?", s-a intrebat retoric Gross, facand referire la practica televiziunilor romanesti de a ilustra unele stiri cu imagini sangeroase.
"Nu sunt sigur ca detinatorii organelor media inteleg rolul si responsabilitatea mass-media in societatea romaneasca", a declarat Peter Gross, referindu-se la atitudinea editorilor si a proprietarilor de media din Romania fata de necesitatea de a mentine un echilibru intre informarea publicului si invadarea spatiului privat al cetateanului.
Din nefericire, recomandarile excelente ale profesorului american privind
profesionalizarea mass-media romanesti au fost auzite ieri numai de cei cativa ziaristi si studenti prezenti la conferinta organizata de
Ambasada SUA la Bucuresti, deoarece persoanele care au puterea reala in a schimba aceste lucruri - editorii-sefi si patronii din presa (in
special din presa vizuala) - nu au fost prezenti la expunerea lui Peter
Gross.
Chestionat de catre jurnalistii si studentii romani cu privire la
intentia recenta a unor parlamentari romani de interzicere prin lege a
fotografierii proprietatilor lor particulare, Peter Gross a crticat
aceasta intentie. "Fotografierea din exterior a caselor demnitarilor nu
este o intruziune a spatiului personal. Este foarte primejdios sa
interzici acest lucru. e o tendinta care trebuie sa dispara, pentru ca
asa s-ar deschide o Cutie a Pandorei. Este o intruziune absurda si
contraproductiva asupra muncii de jurnalist", a explicat profesorul
american. George COMAN
Detractorii lui Basescu pusi la punct
Un reputat profesor american a conferentiat la Ambasada SUA despre
virusii din presa romaneasca: manipulatorii de opinie si dezinformatorii
Reputatul profesor american de jurnalism Peter Gross, care a
conferentiat ieri la Bucuresti pe tema profesionalizarii mass-media, s-a
referit la recenta vizita in Statele Unite a presedintelui Romaniei,
Traian Basescu. Gross s-a aratat ultragiat de prezenta in mass media
romanesti a unor vectori de opinie, adevarati detractori ai noii aliante
Romania - Statele Unite. Comentariile aparute intr-o parte din presa
romaneasca despre vizita presedintelui Romaniei "nu au avut nici o
legatura cu realitatea", a declarat profesorul american, care este in
Statele Unite una din cele mai respectate voci in ceea ce priveste
teoria jurnalistica. Vizita lui Traian Basescu la Washington a fost un
mare succes, iar in realitate presedintele Romaniei a produs o imagine
exceptionala in SUA, a continuat Peter Gross. Profesorul american s-a
declarat uimit de faptul ca mai multi pretinsi analisti politici romani
au sustinut in presa centrala din Romania ca Traian Basescu ar fi oferit
prea multe lucruri SUA si nu ar fi ridicat nici un fel de pretentii
Washingtonului. Peter Gross s-a aratat contrariat si de faptul ca
analistii care l-au atacat pe Traian Basescu pentru vizita sa la
Washington au ridicat aceste critici de la Bucuresti, fara sa se
deplaseze in SUA impreuna cu presedintele Romaniei. Sau, dintre cei care
s-au deplasat, a existat si cazul in care mentalitatea de "Scanteia" a
triumfat, dupa cum afirma Traian Basescu intr-o emisiune sustinuta in
direct la Europa FM in chiar ziua sosirii din Statele Unite.
Trambitasii lui "Nu ne vindem tara!"
Referindu-se la criticii romani ai vizitei lui Basescu la Washington,
profesorul american a amintit, nemultumit, de mentalitatea cunoscuta sub
numele de "Nu ne vindem tara!". In anii '90 mentalitatea acestui slogan,
a asa-zisului Front al Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu, era
intretinuta de catre TVR si fosta tribuna a Partidului Comunist
"Scanteia", rebotezata "Adevarul", publicatie care, in acel timp, a
aplaudat interventia minerilor asupra studentilor anti-comunisti din
Piata Universitatii. In schimb, structurile FSN-PSD care sustineau
aceasta aberatie au reusit in 15 ani sa intre in posesia bogatiilor
Romaniei sau, dupa caz, sa distruga averea nationala. De altfel, Peter
Gross a facut o asociere intre atacurile din presa romana fata de
presedintele Romaniei si cei care au vandut cu adevarat Romania in
ultimii 15 ani, "in special prin dezvoltarea coruptiei". Comentariile
negative la adresa vizitei presedintelui Romaniei in SUA nu sunt decat o
dovada a neprofesionalismului unora dintre analistii politici din
Romania, a mai declarat Peter Gross, citat de Rompres. Cele mai acide
comentarii indreptate impotriva noii politici externe prezidentiale a
Romaniei - de democratizare a spatiului post-sovietic european, de
apropiere a Basarabiei de Romania si Europa, de constructie a unei
stabilitati regionale in zona Marii Negre impreuna cu Statele Unite - au
fost: Bogdan Chireac, "Adevarul" - "America nu a trecut de la vorbe la
fapte"; Valentin Stan, "Evenimentul Zilei" - "Basescu si bin Laden"; Ion
Cristoiu, "Jurnalul National" - "Romania - prostituata care se ofera
Americii pe gratis". Intelectualul american a mai afirmat ca aceste
atacuri asupra lui Basescu sunt probabil o manie a anumitor jurnalisti
romani de a nega fapte concrete si a specula in schimb pe marginea
acestora, completeaza Rompres.
Peter Gross a elogiat in special expunerea si prestatia lui Traian
Basescu la Council of Foreign Relations, discurs la care profesorul
american a asistat. Peter Gross a lasat de inteles ca prestatia lui
Traian Basescu a fost preceputa de intelectualii americani - oameni
politici, ziarisi, analisti - prezenti la acel discurs drept
incomparabil mai buna decat prezentele la Washington ale presedintilor
anteriori ai Romaniei, Ion Iliescu si Emil Constantinescu. "De la Andrei
Plesu ca ministru al Afacerilor Externe si pana in prezent, conducerea
politica a Romaniei nu a avut o imagine atat de buna in SUA", a afirmat
Peter Gross despre prestatia lui Traian Basescu la Washington.
Peter Gross si "gigantii cu picioare de lut" din presa romaneasca
Profesorul american a explicat ca analistii care au criticat atitudinea
aparent concesiva a lui Traian Basescu la Washington au uitat sa
mentioneze rezultatele evidente obtinute de presedintele roman in ceea
ce priveste chestiunea bazelor americane din Romania, vizele de
calatorie ale cetatenilor romani in SUA sau fondurile suplimentare
anuntate de Washington pentru fortele armate ale Romaniei.
Profesorul american Peter Gross este unul din cei mai importanti si
prolifici teoreticieni americani specializati in jurnalistica. Profesor
de Comunicare Internationala la Universitatea din Oklahoma, Peter Gross
este nascut la Timisoara si a emigrat de copil in SUA, iar in acest
context el este familiarizat cu mass-media romanesti si vorbeste perfect
limba romana. Dovada stau si cele patru carti pe care le-a publicat in
Romania, printre care "Giganti cu picioare de lut: Presa romaneasca
post-comunista". Oricum, Peter Gross are o experienta editoriala de opt
ani in presa din Statele Unite scriind de-a lungul timpului articole si
pentru Los Angeles Times sau Christian Science Monitor. De-a lungul
timpului, Peter Gross a tinut numeroase conferinte de profesionalizare a
media in tarile din estul si centrul Europei, cum ar fi Romania,
Slovenia, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, sau Belarus.
George COMAN
Victor RONCEA
"Presa nu este o afacere oarecare"
Alexandra Badicioiu
La inceputul anilor '90 a fost primul analist media venit din Occident
pentru a radiografia tranzitia presei romanesti de la propaganda la o
afacere profitabila. Peter Gross vorbeste acum despre schimbarile
aparute si despre inertia mass-media de a ramine un instrument politic.
Ce va aduce de data asta in Romania?
Am mai multe proiecte. Vreau sa ma distantez un pic de politica prin
aceste cercetari, dar se pare ca nu reusesc. Primul dintre ele abordeaza
rolul presei in sistemele totalitare, iar un altul, presa minoritatilor
etnice din Romania. Aceste aspecte ale presei nu prea au fost studiate
pina acum. Urmaresc evolutia presei din Romania de foarte multi ani.
Influentele politice si lipsa libertatii de exprimare sint probleme pe
care le-am observat nu doar eu, dar si alti specialisti din Europa de
Vest. Intr-adevar, exista in Romania foarte multe institutii de presa,
foarte multe ziare, televiziuni, posturi de radio, dar libertatea tine
de modul in care patronii lor inteleg responsabilitatile media. Ei nu
trebuie doar sa asigure "practica" jurnalisticii, dar sa o si
imbunatateasca.
Media nu are nevoie de staruri
Cum vedeti relatia presei din Romania cu noua guvernare?
O data cu schimbarea partidului de guvernamint s-a stabilit o noua
atmosfera. Oamenii tineri fac din aceasta perioada un inceput foarte
promitator. Si asta pentru ca ei nu sint "luati" de administratiile
anterioare. Au fost facute multe declaratii de lupta impotriva
coruptiei, si poate ca au fost mai putin sincere cum sint cele de acum.
Cred ca o parte din lupta aceasta va afecta pozitiv si imaginea presei
din Romania.
Ce credeti despre elitele media din Romania?
Cred ca este ingrozitor, cred ca media nu ar trebui sa aiba elite. Daca
ai staruri, acestea incep sa se considere singurele elite. Presa nu este
aici pentru a avea elite, ci pentru a informa societatea despre ceea ce
se intimpla cu ea. Al cui este sistemul de valori pe care il propun ele?
Eu cred ca jurnalistii ar trebui sa contribuie la un sistem de valori,
dar prin modul in care se "comporta". Daca nu sint onesti, daca sint
coruptibili, daca nu sint precisi in ceea ce fac, atunci mesajul pe care
il transmit nu este unul bun. Este important ca felul in care isi fac
munca sa constituie un model, sa construiasca un sistem de valori, decit
sa fie niste elite purtatoare ale acestuia.
Cum vedeti acest "comportament" al jurnalistilor romani in contextul
presei din Europa de Est?
Asa cum am spus si in alte ocazii, si nu cred ca s-a schimbat nimic
esential de atunci, jurnalistii romani nu sint diferiti de ceilalti din
Europa de Est. Si ei se lupta. Se lupta cu proprietarii institutiilor
media, cu sistemul si elitele politice, cu constringerile de natura
economica, pentru ca nu sint platiti suficient si se lupta pentru a
forma legaturi si asociatii profesionale care sa le dea mai multa
putere. Nu sint diferiti de jurnalistii bulgari sau maghiari. Toti se
lupta pentru a avea independenta si pentru a-si putea practica onest
profesia, servind in primul rind publicul si nu clasa politica.
O problema mai veche: legislatia
E nevoie de o lege a presei in Romania?
Bineinteles! Exista o nevoie foarte mare pentru legi care sa protejeze
aceasta profesie. Si aceasta problema dureaza de 15 ani. In primul rind
trebuie scoase calomnia si insulta din Codul penal. Aici nu este vorba
despre o problema de criminalitate, ci o dezbatere de drept civil. Este,
de asemenea, nevoie de legi pentru accesul la informatii si
transparenta. Legi care sa protejeze jurnalistii cind isi fac treaba.
Toate acestea nu se vor schimba peste noapte. Pentru fiecare schimbare e
nevoie de timp. Unele dintre aceste legi exista, dar ele nu se aplica,
altele exista in locuri gresite - cum ar fi Codul penal, iar altele sint
pur si simplu formulate rau, astfel incit nu protejeaza jurnalistii, ci
ii indeparteaza de la profesia lor. Cred ca jurnalistii din Romania ar
trebui sa inteleaga si conceptul de intimitate.
Sint doua metode de a privi legislatia din domeniul presei: de protectie
si de ingradire. Modelul american a ales sa nu ingradeasca libertatea de
exprimare a presei prin nici o lege, modelul francez a ales sa o
protejeze printr-un set legislativ foarte detaliat.
Care ar fi modelul potrivit pentru Romania?
Prea multa legislatie poate orienta media intr-o directie sau in alta,
este adevarat. Se construieste, astfel, un element de control. In SUA
avem anumite legi care se refera la obligatiile institutiilor si
birourilor publice de a fi deschise in fata mediei, de a nu avea sedinte
secrete, legi pentru protectia surselor unui jurnalist etc. Deci si noi
avem citeva legi care vorbesc direct despre media si profesia de
jurnalist, dar francezii au prea multe. Si ele pot fi manipulate, in
sensul in care pot opri un jurnalist sa faca anumite lucruri.
Presa a ramas un instrument politic
Ati studiat presa romaneasca inca de la inceputul anilor '90. Care
credeti ca sint cele mai importante schimbari care s-au produs pina in
prezent?
Media romaneasca a devenit o afacere. In acelasi timp, a ramas in mare
parte un instrument politic. Televiziunea a prins avint in detrimentul
presei scrise. Sint si schimbari pozitive: jurnalistii sint mai bine
educati, sint constienti de ceea ce trebuie sa faca.
Se vad diferente in modul de abordare a subiectelor?
Da, chiar si atunci cind sint greseli, se scrie mult mai bine ca in
1990, subiectele sint acoperite mai "matur", intr-un cuvint, imi place
mult mai mult sa ma uit la ziare azi, decit in 1990. De asemenea,
trebuie remarcat numarul acestora, care este destul de mare. Motivele,
din pacate, sint de multe ori cele politice.
Satisfacerea clientului
Cite ore dedicati consumului de mass-media?
Citeva ore pe zi. Nu as putea spune un numar fix. Multe. Ziarele sint o
fereastra spre societate. Ele iti pot da multe informatii despre ce se
intimpla si nu neaparat din titlurile stirilor sau din continutul
articolelor, ci prin felul in care sint abordate anumite subiecte.
Ce imi puteti spune despre publicul romanesc? Este adevarat ce se spune,
ca publicul face legea? Din pacate da. Disputa asta o avem si in SUA.
Media tind sa isi satisfaca clientul. Este o abordare gresita. Pentru ca
presa nu este o afacere oarecare, este o afacere speciala. Ele nu exista
doar pentru a satisface clientul, ci pentru a satisface si conceptul de
societate democratica. Functiile ei sint diferite de cele ale unei
afaceri obisnuite, ele tin de informare. Daca intrebi publicul ce vrea,
evident ca el iti va raspunde divertisment.
Modelul francez este invechit
Ce model credeti ca ar fi mai potrivit pentru media romaneasca: scoala
de presa franceza sau americana?
Cred ca Romania ar trebui sa isi dezvolte propriul concept. Modelul
francez este invechit si implica de multe ori partizanatul. Cred ca
presa romaneasca o sa isi ia singura elementele care ii folosesc, atit
din modelul francez, cit si din cel american.
Ce parere aveti despre studentii romani?
Se descurca extrem de bine. Este adevarat ca studentii romani sint
grozavi, sa stii. Profesorii romani, de asemenea, se descurca minunat.
Cu toate acestea, sistemul educational din Romania are nevoie de mari
schimbari. Este un sistem vechi, preluat dupa modelul francez. Corupt,
in mare parte. Ar trebui sa se puna mai mult accent pe schimbul de
experienta dintre universitati si, astfel, programa ar fi mai actuala,
s-ar plia pe problemele care se discuta si se studiaza in toata lumea.
Preocupat de Europa de Est
Peter Gross s-a nascut la Timisoara. A fost profesor la Universitatea
din Oklahoma si la Universitatea din California - Chico (Departamentul
de Jurnalism). Studiile sale asupra presei au vizat in mare parte Europa
de Est: transformarile de dupa regimurile totalitare, perceptia
independentei si a sistemului democratic, artificiile de ingradire a
libertatii de exprimare. Dar nu s-a limitat la a studia presa de la
distanta, ci s-a implicat activ, in calitate de reporter la prestigiosul
"New York Times". A indeplinit si functia de director al Departamentului
de Afaceri Externe. Totodata, Peter Gross a sustinut stagii de pregatire
cu jurnalisti din estul Europei si a fost consultat pe probleme
editoriale de multe publicatii din Romania. La el apeleaza si ziaristii
straini pentru a obtine informatii precise in cazul unor scandaluri
media din Romania, cum a fost cel produs de jurnalistii de la
"Evenimentul zilei". A cincea carte a lui Peter Gross publicata in limba
romana va aparea in noiembrie.
