Ovidiu Simonca

„Am primit amenintari directe"
Interviu cu Mircea MICLEA, ministrul Educatiei si Cercetarii

de     Observator Cultural
Vineri, 18 martie 2005, 0:00



De la numire, din decembrie 2004, ministrul Mircea Miclea a fost permanent atacat si ironizat. S-au scos din arhiva interviuri mai vechi si s-au vindut publicului ca marturii inedite. Prima consemnare a activitatii ministrului Miclea a fost la sfirsitul anului trecut, in ziarul Evenimentul zilei, care il cita cu afirmatia „Imi plac bautura, tenisul si femeile".

Au mai fost si alte scotociri in arhiva. Cartea de memorii aparuta recent la Editura Polirom, R’Estul si Vestul, publicata impreuna cu Mihaela Miroiu, a oferit inca un prilej prin care s-a incercat discreditarea ministrului Miclea. Catre ministrul Educatiei si Cercetarii au fost trimise mai multe sageti otravite.

Inca tinarul universitar clujean (are 41 de ani, impliniti in noiembrie 2004) are parte de intimpinari zgomotoase. Activitatea sa ca ministru, indreptata spre reforma invatamintului romanesc, incepe sa devina studiu de caz.

Cum s-a intimplat sa ajungeti ministru?
A fost o propunere din partea PD-ului si a fost o sustinere din partea presedintelui Basescu.

Cine de la PD?
S-au discutat mai multe dosare, din cite am fost informat, si in urma acestor discutii a fost o selectie. Eu am fost printre cei selectati. Dupa aceasta selectie am avut o discutie cu presedintele Basescu.

Presedintele Basescu v-a sunat primul sa va intrebe daca vreti sa fiti ministru sau nu?
Mi-a spus: ne-am gindit la dumneavoastra. Iata care sint ratiunile.

Care erau ratiunile?
S-a uitat la CV. Au fost ratiuni profesionale.

- Presedintele Basescu a fost convingator

Ati vrut sa fiti ministru, ati acceptat din primul moment?
Nu am acceptat din primul moment, dar presedintele a fost convingator. Si am acceptat.

Ce a fost cu toata povestea cu UDMR? S-a spus ca UDMR nu l-a dorit ministru pe Andrei Marga si a aparut solutia Miclea.
A fost o aberatie. UDMR nu a pus asemenea conditie. Este o diversiune.

Care este intentia dvs. legata de existenta unei universitati cu predare in limba maghiara, prin separarea Universitatii Babes-Bolyai de la Cluj?
Sint impotriva oricarui segregationism, de orice fel. Sint impotriva segregarii Universitatii Babes-Bolyai.

Asta inseamna ca Universitatea Babes-Bolyai ramine asa cum a fost gindita?
Da, ramine in structura actuala, asa cum a stabilit Senatul Universitatii.

Care a fost lucrul care v-a deranjat cel mai tare, cind ati venit prima oara la minister?
Subfinantarea invatamintului, acesta este lucrul care ma deranjeaza cel mai tare. Doi: am gasit un aparat birocratic intepenit.

Vorbiti despre subfinantare. Stiti ce salariu are un absolvent al Universitatii Bucuresti, care este profesor si care preda la un liceu bucurestean?
Are putin peste patru milioane de lei.

E normal?
Nu este normal. Solutia nu este doar marirea salariilor, ci finantarea mai buna a invatamintului. Trebuie sa ne gindim si la gestiunea resurselor. Vrem sa introducem o lege a calitatii, pe care o elaboram si care, in luna aprilie, sper sa fie inaintata spre Parlament. Primul pas este cresterea finantarii pentru educatie, in al doilea rind, trebuie marite salariile pentru cei care produc calitate.

Adica?
La nivelul fiecarei institutii de invatamint, va fi o comisie de evaluare a calitatii formata nu doar dintre profesori, ci si dintre cei care sint beneficiari ai procesului de invatamint, Consiliul local, de exemplu, sau reprezentantii parintilor. Comisia va stabili daca universitatea respectiva indeplineste anumite standarde de calitate.

Eu luasem un exemplu ipotetic si ma refeream la un absolvent al Universitatii Bucuresti. Acel absolvent are in jur de patru milioane salariu. Va putea avea in 2005 sau 2006 un salariu mai mare?
Cu siguranta. Cresterea calitatii va avea si un efect asupra salarizarii.

Cu cit?
Vom vedea. Cert este ca vor avea salarii mai mari decit acum. In momentul e fata finantarea pentru invatamint din bugetul de stat este 3,80% din PIB. Trebuie sa ajungem cel putin la stadiul de 6% din PIB.

- Marirea de salariu nu era prinsa in bugetul pe 2005

Sindicatele sint suparate pe dvs. ca nu respectati intelegerea cu vechiul ministru si vechiul guvern, de dublare a salariilor.
Sindicatele fac referiri la unele promisiuni din campania electorala. Cresterile salariale pe care personalul didactic le-a obtinut in urma grevelor din octombrie au fost facute pe hirtie, au fost acoperite prin rectificarea bugetara, dar nu au fost prinse in proiectul de buget pe 2005. In momentul de fata, noi platim aceste cresteri salariale. Platim in mod real cresterile pe hirtie.

Cred ca maririle de anul trecut sint justificate, dar mai este mult de facut pentru un nivel decent de salarizare. Noi ne-am confruntat cu o situatie aproape imposibila, in care nu erau cuprinse in bugetul de pe 2005 nici indexarea de 12% si nici cresterea salariilor de 14,1%. Noi platim maririle de salariu de 14,1% si cautam sa gasim solutii financiare pentru a acoperi si indexarea de 12%.

Sindicatele vor respectarea unei intelegeri stabilite in octombrie 2004.
Dar intelegerea nu apare in bugetul pe anul acesta! De unde sa scoatem acesti bani? Eu am discutii la Finante pentru acordarea indexarii. Vrem sa gasim o solutie.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a vorbit impotriva profesorilor care dau meditatii. Impartasiti aceasta opinie, ca profesorii sint evazionisti, ca nu declara meditatiile la Fisc?
Premierul a revenit asupra acelor declaratii. Eu spun ca orice venit trebuie declarat. Numai ca nu profesorii sint marii evazionistii. Solutia structurala este cresterea finantarii in invatamint. Salarii mai mari si imbunatatirea bazei materiale.

Aveti si problema licitatiilor de manuale. Anul trecut, au cistigat multe manuale ieftine, dar care nu corespundeau calitatii. Erau favorizate anumite edituri pentru ca erau aproape de PSD. Cum rezolvati aceasta problema?

Din pacate, anul acesta singurul lucru pe care l-am putut face a fost sa marim variatia dintre pretul minim si pretul maxim, astfel incit sa creasca usor ponderea indicatorilor de calitate pe bugetul actual. In al doilea rind, am solicitat Oficiului concurentei sa ne spuna care este punctul de vedere pentru o lista mare de preturi pe care noi le socotim de dumping.

In al treilea rind, am stabilit cu editurile sa avem o serie de intilniri, astfel incit sa luam in discutie toate bunele practici de finantare a manualelor, care exista in diferite tari. Si sa le cuprindem intr-o document normativ, astfel incit sa nu se mai repete situatiile pe care dvs. le-ati semnalat.

- Adesea, acordarea de doctorate se face ca in Evul Mediu

Domnule ministru, cum puteti sa puneti ordine in modul in care se obtin doctoratele? O lume pestrita are titlul de doctor. Doctor in economie este si Dinel Staicu, patronul Universitatii Craiova, doctor este si Nicolae Mischie de la Gorj. S-a umplut lumea de doctori.
Eu voi face tot ce pot sa schimb modul in care se acorda doctoratele.

Aveti putere?
Trebuie sa incurajam doctoratele cu frecventa, nu cele fara frecventa, in care doctorandul sa studieze efectiv, sa faca seminarii de cercetare, proiecte de cercetare. In al doilea rind, nu putem sa acordam titlul de doctor daca nu sint publicate anumite capitole in revistele de specialitate bine cotate.

In al treilea rind, trebuie sa stabilim un contract foarte clar intre conducatorul de doctorat, doctorand si institutia care acorda acest titlu. Astazi, doctoratul este adesea o relatie de vasalitate intre conducatorul de doctorat si doctorand. Conducatorul de doctorat stabileste doctoranzii. Este ca in Evul Mediu, el pune mina pe doctoranzi.

Modul in care s-a produs aceasta inflatie de doctoranzi nu tine si de oameni, de cei pusi sa acorde titlul de doctor?
Avem in vedere schimbarea substantiala a titlurilor de doctor. Sint comisii la nivelul ministerului care valideaza rezultatele comisiilor de doctorat. Aceste comisii trebuie radical modificate, ele nu sint constituite dupa criterii profesionale.

Eugen Simion a condus comisia de validare a doctoratelor. Aveti ceva sa-i reprosati?
Deocamdata, vreau sa dialogam, sa gasim solutii impreuna.

- Supararea celor de la ASE este lipsita de obiect

Mai sint si alti universitari suparati pe dvs. La ASE, nemultumirea este ca le taiati din specializari, ca renuntati la cibernetica ca specializare?
Noi vrem sa implementam sistemul Bologna de anul viitor, din toamna. Daca nu ar fi fost anumite tensiuni, atunci as fi simtit ca nu schimb nimic. Noi reducem durata primului ciclu de studiu de la patru la trei ani. In al doilea rind, creste durata masteratului. Universitatile foarte tari in strainatate sint cele care au masterate foarte tari.

Trebuie sa creasca durata masteratului, el va face diferenta si in Uniunea Europeana, el va asigura specializare de virf. In al treilea rind, admiterea se va da pe domenii, deci nu pe specializari foarte inguste. In felul acesta, dupa sustinerea licentei maresti sansele pe piata fortei de munca si, de asemenea, poti sa optezi pentru mai multe masterate.

In acest context, la nivelul ASE, am considerat ca pregatirea pentru cibernetica economica se poate face foarte bine la masterat. Locul de afirmare a ciberneticii nu este la nivel de licenta, ci la nivel de masterat. Catedrele performante se vor orienta mai degraba spre masterate. Reactia celor de la ASE este lipsita de obiect.

Dar la master, pina anul acesta, numarul de locuri era foarte mic.
De anul viitor, numarul de locuri la master, suportate de bugetul de stat, va creste de cinci ori.

- Asta e situatia: secretarii de stat sint numiti pe baze politice

Ati reusit sa-i schimbati pe oamenii din Minister, ca tot ati vorbit de sistemul intepenit?
Am modificat organigrama. Sper sa fie aprobata in urmatoarea sedinta de guvern. Voi scoate aproape toate posturile la concurs. Voi intineri substantial Ministerul.

La nivelul secretarilor de stat veti merge insa pe algoritmul politic.
Ei sint numiti pe baza negocierilor politice. Avem patru secretari de stat. Pentru invatamintul superior avem un secretar de stat din partea PUR-ului, domnul Miron Dumitru, la invatamint preuniversitar doamna Paloma Petrescu – PD, la relatii internationale si minoritati este reprezentantul UDMR, Jozsef Koto, iar la cercetare domnul Anton Anton de la PNL.

Nu au putut fi adusi pe criterii profesionale in Minister?
Nu, secretarii de stat sint numiti pe baza algoritmului. Asta este situatia.

Unde ati dori sa fiti acum, daca nu ne-am afla in Minister, despartiti de un birou?
As vrea sa fiu cu fiica mea si cu fiul meu. Fiica mea, Mara, are sapte ani, iar Mihai are patru ani. Mi-ar placea sa stau cu ei. Poate ca as vrea sa scriu o carte, de fapt am si inceput sa scriu la ea. Se numeste Psihopatologia vietii academice. Exista destul de multa patologie in mediul academic.

- Viata mea personala a devenit o nota de subsol

Ce ati dori sa se retina despre dvs.?
Sint un om liber, n-am frici. Vreau sa schimb cit mai multe intr-un minister care a fost intepenit. Nu conteaza cite ore lucrez, viata mea personala a devenit o nota de subsol. Incerc sa fac cit mai mult bine in cit mai scurt timp. Vreau sa trec de la retorica la fapte, vreau sa aiba succces procesul Bologna.

Si vreau sa creez cadrul legislativ pentru un mecanism de asigurare a calitatii in tot invatamintul romanesc.

Ati fost cel mai tinar profesor universitar din Universitatea Babes-Bolyai?
Nu conteaza daca am fost cel mai tinar. Nu cred ca asta este o calitate deosebita. Important este sa fii cel mai bun.

La ce virsta ati ajuns profesor universitar?
La 35 de ani. Dar am colegi la Cluj, la Catedra de Psihologie, care pot ajunge profesori si mai devreme.

Vi s-a reprosat ca ati plagiat in lucrarea Psihologia cognitiva?
E o aberatie. Nu poti sa raspunzi la toate aberatiile. Trebuie sa se uite cineva la efectul profesional, la ce am lasat in urma mea, la Cluj. Eu am introdus Psihologia cognitiva in invatamintul romanesc, am creat o scoala, stiintele cognitive sint cele cu vizibilitatea cea mai mare, nu numai in tara, ci si in strainatate.

Am construit un Centrul de consultanta psihologica si orientare profesionala care aducea un beneficiu de aproape doua miliarde de dolari.

- Am calcat pe musuroi, cind am cercetat contractul cu firma Siveco

Ati publicat recent o carte, R’Estul si Vestul, impreuna cu doamna Mihaela Miroiu. O carte de amintiri, cu unele fragmente socante, deja desprinse din carte si publicate in presa, in Gardianul, ca ati sapat gropi in cimitir, ca ati urinat pe hartile din scoala din Turda, unde ati fost repartizat in 1987, dupa terminarea facultatii. Nu va strica imaginea?
Daca este citita cu atentie, R’Estul si Vestul este o carte care vizeaza asumarea unei identitati. Trebuie sa ne asumam oricind identitatea pe care o avem. Oameni sintem multa vreme, ministri sintem trecatori.

Simbata, 12 martie, ziarul respectiv titra pe prima pagina, pornind de de la citatele din carte, in felul urmator: Ministrul bagabont.
Sint unele ziare, unul-doua ziare, in care se exprima mai degraba reactii negative fata de mine. Se pigulesc citate, sint decupaje tendentioase. Dar chiar si aceste citate nu sint nici ilegale, nici imorale. Aceea era viata mea in comunism, n-am de ce sa ma rusinez. Sint aceste reactii impotriva mea pentru ca am inceput reforma in Minister.

Si, mai mult, eu am vrut sa analizez toate contractele care au fost acordate fara licitatie de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Ati calcat pe musuroi?
Da.

Legat de firma Siveco, firma care avea un contract de dotare a scolilor cu calculatoare, aici e problema?
Si contractul cu Siveco l-am analizat, cercetam acum toate contractele care au avut o finantare mi mare de 100.000 de dolari. Am calcat interesele multora care doreau sa stea linistiti. Si atunci s-a pus in miscare o campanie de presa impotriva mea.

La Siveco de ce ati declansat un control?
Nu s-a facut nici un fel de licitatie. Acest lucru mi s-a parut suspect. Eu nu am nimic impotriva firmei Siveco, dar ma intereseaza buna cheltuiere a banului public.

Ce spune verificarea?
In faza initiala se putea face o licitatie si s-a incalcat legea ca nu s-a facut. In ultima faza, nu exista o nota de fundamentare care sa spuna ca acest contract trebuia acordat automat aceleiasi firme.

Oricind se poate spune sa vreti sa eliminati firma Siveco si sa favorizati firma Softwin, unde ati fost angajat pina in decembrie 2004?
Este una dintre aberatiile si calomniile care s-au lansat in presa. Eu am avut un contract de consultanta stiintifica cu firma Softwin, el s-a incheiat in decembrie 2004, inainte de a fi numit ministru. Nu voi favoriza Softwin. Putem renegocia contractul cu Siveco, pot intra si alte firme, facem o noua licitatie. Eu nu pot acorda acest contract cuiva, pentru ca asa imi place mie. Este aberant.
- Nu-l evit pe Constantin Degeratu

Daca ne intoarcem la carte si la unele interviuri mai vechi, va considerati un teribilist?
Nu. Consider ca sint un om care este liber si care are curajul sa fie liber.

Regretati ceva din ce ati povestit in carte?
Nu.

Ati consumat droguri, cum s-a spus in unele articole?
Nu, niciodata n-am consumat droguri. A fost iarasi o inventie.

Spuneti in cartea R’Estul si Vestul: „Sintem ceea ce facem si ceea ce avem de gind sa facem. Identitatea noastra e data de ceea ce facem in prezent si vom face in viitor. Nu de Burebista, nici de Tepes, nici de Tache sau de Mache. Visez la o generatie care va avea o amnezie istorica totala si care va trata ceea ce scriem noi acum despre istorie cu dispret total".

E un indemn sa nu ne mai intereseze comunismul, materia prima a cartii?
Identitatea noastra ca persoane trebuie data de proiectele noastre, si nu de trecutul nostru.

Dar noi nu stim cine au fost securistii care ne-au urmarit, turnatorii, nu ii stim pe oamenii care ne-au facut rau.
Este mult mai greu sa stabilesti adevarul in aceste lucruri. Este mult mai rapid si mai pragmatic sa-ti contruiesti identitatea pe baza de proiecte, ce urmeaza sa faci. Nu uitam trecutul.

Nici dvs. nu l-ati uitat. Exista in carte secventa din 21 decembrie, cind v-ati adunat in jurul statuii lui Matei Corvin, in centrul Clujului, protestind impotriva lui Ceausescu. Erati o mina de oameni care au strigat Timisoara! Libertate! Si la patru metri alti oamenii se uitau la dvs. de pe trotuarul celalalt, fara se se alature. De ce oare?
Lasitatea este un articol foarte raspindit.

Va era frica?
Mi-a fost teama atunci. Dar de atunci am scapat de frici. A fost o experienta personala care m-a schimbat foarte mult, dar nu trebuie sa discutam foarte mult de ce am facut eu atunci. Uneori trebuie sa risti totul pentru a fi liber. Eu insa nu vreau sa teoretizez acel moment. El se traieste, nu are retorica.

Ati citit textul lui Lazlo Alexandru din revista 22, care facea comparatie intre actiunile din 21 decembrie 1989 ale lui Mircea Miclea si cele ale lui Constantin Degeratu?
L-am citit.

Se spunea in revista 22: cum va fi oare intilnirea intre Mircea Miclea, ajuns ministru, si Constantin Degeratu, ajuns consilier la Cotroceni? V-ati intilnit vreodata cu domnul Degeratu, cel care, scria Lazlo Alexandru, „a stabilit pe harta planurile de atac ale armatei impotriva participantilor la revolutie"?
Nu evit pe nimeni. Cred ca trebuie sa ne asumam propriile libertati. Daca vom avea o discutie, m-as bucura. E clar ca, atunci in 1989, optiunile au fost personale. Dinsul a optat sa fie de o parte, eu de cealalta. Viata este complicata si ea ne-a adus in acelasi loc, ca demnitari ai statului roman. Asta este situatia.

Mai doriti sa faceti un templu pentru femei?
Cred ca ele merita tot respectul nostru. Mama este extrem de importanta, pina cind ajungi sa te maturizezi mama este esentialul. Apoi, iubita ta este extrem de importanta cind te formezi ca personalitate. Sotia este extrem de importanta.

Ce a fost povestea cu Gioconda si cu femeile intelepte care prelungesc erectia barbatilor. Va recunoasteti in aceasta afirmatie?
Nu. A fost o discutie aparuta intr-o gazeta din Cluj in care nu ma recunosc. Nu ma mai intereseaza ce se intimpla in jurul meu, tot felul de calcule, intentii, amenintari. Pentru ca am fost si amenintat, legat de implicarea mea in procesul anticoruptie.

Cine v-a amenintat?
Diverse persoane necunoscute. Am primit amenintari directe. Si prin intermediari. Si telefonice.

Ce v-au spus?
Au fost diverse aluzii la intentia mea de a incerca sa clarific diverse situatii din Minister. Dar nu vreau sa fac un caz din asta. E optiunea mea, atunci cind incerci sa faci dreptate, trebuie sa-ti asumi anumite riscuri.

Interviu aparut in Observator CULTURAL no. 3 (260)
www.observatorcultural.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


420 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by