Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a definitivat proiectele a doua din cele patru legi ce vor constitui pachetul legislativ de modificare si completare a legilor funciare. Cele doua proiecte se refera la Legea cadastrului, iar cealalta la Legea de accelerare a judecatilor in materia restituirilor proprietatilor funciare.

Celelalte doua proiecte, din care una se refera la stimularea circulatiei juridice a terenurilor si cealalta, cea mai importanta, la retrocedarea efectiva a proprietatilor, nu au fost terminate. Potrivit declaratiilor ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, intentia noii guvernari este de a retroceda toate proprietatile funciare vechilor posesori.

Procese accelerate

Noul proiect de lege privitor la accelerarea proceselor a avut in vedere rezolvarea diferendelor existente pe rolul instantelor de judecata, peste un milion la ora actuala. Expertii estimeaza ca un proces, dupa noua procedura, se va termina in 2-3 luni.

Noua lege se va aplica strict la plangerile, contestatiile si litigiile aparute in urma aplicarii Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, amandoua reglementand retrocedarea terenurilor agricole si forestiere. Aceste procese se vor desfasura conform prevederilor acestui nou act normativ, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civila.

"Judecarea proceselor funciare se face de urgenta si cu precadere, inclusiv in perioada vacantelor judecatoresti", se precizeaza in proiect. Acesta introduce prevederi care urgenteaza modul de citare a partilor, aspect foarte important in desfasurarea unui proces si cauza de modificare a unei sentinte judecatoresti.

Totusi, nu se va face nici o modificare a prevederilor Codului de procedura civila in cazul citarii partii pentru primul termen de judecata sau pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum si a comunicarii hotararilor judecatoresti prin care se solutioneaza procesul in curs.

Pe de alta parte, reclamantul nu va mai putea cere o amanare a procesului in cazul in care doreste sa-si angajeze avocat. "Reclamantul are posibilitatea de a-si angaja un mandatar, inclusiv un mandatar avocat, pana la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii", se arata in proiect.

Termene scurte

Initiatorii proiectului au stabilit termene foarte scurte in desfasurarea procesului, comparativ cu cele stabilite de Codul de procedura civila, partile implicate avand la dispozitie, totusi, timpul necesar pentru indeplinirea formalitatilor. Termenele au fost stabilite astfel incat sa nu fie prejudiciate interesele partilor.

"Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incat paratul sa aiba la dispozitie, in vederea pregatirii apararii cel putin 20 zile de la data primirii citatiei", se specifica in proiect. Intampinarea depusa de parat trebuie prezentata instantei de judecata cu cel putin 10 zile inainte de primul termen de judecata, insotita de toate inscrisurile invocate de parat in apararea sa.

In cazul in care paratul nu respecta acest termen, justitia il sanctioneaza si nu-i va acorda un termen pentru pregatirea apararii.

Proiectul incurajeaza procesele in care partile implicate sunt pregatite pentru desfasurarea acestor procese. Mai mult, in cazul in care partile nu raspund prompt la cerintele legale impuse de procedura de judecata, acestea sunt sanctionate.

Astfel, "proba cu inscrisuri, interogatoriu, martori sau, respectiv, expertiza tehnica nu va fi incuviintata decat in favoarea partii pregatite sa depuna in sedinta publica in care se dezbate probatoriul toate inscrisurile de care intelege sa se prevaleze, lista intrebarilor la care urmeaza a raspunde partea adversa, numele si adresa complete ale martorilor propusi, respectiv obiectivele de

expertiza solicitate", se arata in proiect. Pentru a scurta timpul de judecata, martorii propusi nu vor mai fi citati de instanta, astfel ca timpul alocat acestei proceduri se elimina. Prezentarea martorilor la termenul de judecata este in sarcina partii care i-a propus, arata legiuitorul.

Amenda pentru expertii lenesi

Proiectul de lege impune anumite termene stricte si pentru expertii judecatoresti. Astfel, ei vor fi amendati daca nu vor depune rapoartele de expertiza cu cel putin 7 zile inainte de termenul de judecata stabilit, nerespectarea termenului fiindu-le imputabila.

Justitia va accepta, in acest tip de procese, si expertizele extrajudiciare prezentate de parti, cu conditia ca acestea sa fie efectuate de catre experti autorizati de Ministerul Justitiei si confirmate de Corpul Expertilor Tehnici Autorizati. "Expertul raspunde personal, civil si penal, pentru exactitatea celor mentionate in raportul sau de expertiza", se precizeaza in proiect.

Executare de la prima sentinta

Extrem de important este faptul ca "hotararile emise de instantele judecatoresti in procesele funciare in prima instanta sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea", se specifica in proiect. In aceste conditii, se poate executa hotararea judecatoreasca, fara a se mai astepta finalizarea intregului proces.

Mai mult, hotararile vor fi puse in executare fara a fi necesara investirea cu formula executorie, asa cum cere Codul de procedura civila, iar punerea in executare este scutita de la plata taxelor de timbru si a timbrului judiciar.

Proiectul prevede ca si procesele care se afla pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a acestei legi vor fi solutionate conform prevederilor noului act normativ.

Pachetul va fi la Parlament in cel mult o luna

Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, care este si initiatorul pachetului legislativ, a declarat ca toate cele patru legi vor fi gata de trimis la Parlament in cel mult o luna. Pentru elaborarea acestor legi, ministrul a cooptat mai multi responsabili din domeniu.

Ministrul Flutur a precizat ca proiectul pachetului legislativ a fost prezentat reprezentantilor coalitiei de guvernare, care vor putea face observatii in decurs de 2 saptamani, dupa care va fi stabilita forma finala pentru Parlament. Se pare ca acestia au intampinat si unele "dificultati" - cea legata de numele pe care sa-l poarte acest pachet legislativ. Reamintim, Legea nr.

1/2000, una dintre principalele legi de retrocedare, se mai numeste si Legea Lupu, dupa numele initiatorului sau - Vasile Lupu.

Principiile retrocedarii

"Proiectele legilor si, in special cel privitor la retrocedarea terenurilor, au la baza cateva principii. Cel mai important este cel referitor la restituirea integrala de proprietatilor funciare, inregistrate la nivelul anilor 1945", a declarat Flutur.

El a precizat ca se va merge pe retrocedarea terenurilor pe vechile amplasamente, dar fara sa fie afectate restituirile si improprietaririle facute pana acum, dar cu respectarea legislatiei. "Prioritate va avea restituirea terenurilor vechilor proprietari si abia apoi se va trece la constituirea dreptului de proprietare, potrivit altor legi de improprietarire", a mai spus Flutur.

Ministrul a precizat ca se vor face improprietariri in masura in care va mai ramane teren.

Gheorghe Flutur a spus ca va fi introdusa ca mijloc de proba declaratia vecinilor pentru a proba faptul ca cel ce revendica terenul respectiv l-a si avut. Initial, acest sistem a fost folosit si pentru Legea 18/1991, dar a fost modificat numai pentru paduri, oficialii perioadei respective declarand ca se pot inregistra incalcari ale legii si, in consecinta, sa se retrocedeze padure cui nu a avut.

Flutur a precizat ca noul sistem va fi folosit si pentru retrocedarea padurilor.

Facilitati la schimbarea destinatiei terenului

"Tot prin aceste legi se va rezolva si problema celor care au fost in zone necooperativizate sau care au avut terenuri, dar nu le-au declarat, in perioada 1948-1962. Au aceste terenuri, au titluri vechi. Acestora li se va recunoaste dreptul de proprietate", a adaugat Flutur.

Una dintre cele mai importante prevederile ale noilor legi funciare se refera la anularea taxei de scoatere din circuitul agricol al terenurilor situate in intravilanul localitatilor. "In acest fel venim in sprijinul dezvoltarii localitatilor. Masura are menirea de a atrage investitorii, dar si de a permite localitatilor sa se dezvolte pe orizontala.

Oamenii vor sa plece de la bloc", a precizat ministrul Agriculturii.

Regula retrocedarii in natura

Pachetul legislativ este completat de sanctiuni. "Vor fi introduse sanctiuni si pentru membrii comisiilor de aplicare a legilor funciare pentru intarzieri in procesul de retrocedare, dar si pentru lipsa de transparenta", a spus ministrul. El a precizat ca primariile vor fi obligate sa afiseze rezervele de teren de care dispun, cat si punerile in posesie, astfel incat toata lumea sa le stie.

Ministrul Agriculturii a declarat ca va fi infiintara si o autoritate care va urmari procesul de retrocedare si care va avea competenta de a stabili sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor legale in domeniu.

"Prin lege se vor stabili si despagubiri acolo unde se poate retroceda terenul solicitat. Regula va fi retrocedarea in natura si exceptia depagubirea in bani", a precizat Flutur. Ministrul a spus ca se va apela la rezerva de teren agricol detinuta de stat prin Agentia Domeniilor Statului, pentru a satisface nevoile de retrocedare.

"Vom proceda asa pentru ca nu vrem sa dam bani pentru ca nu avem", a adaugat Flutur.

"Principiile noastre sunt sa facem dreptate proprietarilor si sa dam valoare proprietatii", a completat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii.