Restituirea datoriei interbelice a Romaniei catre Suedia a ajuns dosar penal la PNA

de Gabriela Stefan     Adevarul
Miercuri, 23 martie 2005, 0:00



Oficialii romani sunt suspectati ca ar fi primit mita - vacante in strainatate si obiecte scumpe - de la compania suedezo-elvetiana ABB pentru a grabi plata datoriei. In 1998, Mircea Ciumara a fost de acord cu despagubiri de 800 milioane de dolari, dar in 2003 litigiul a fost stins contra a doar 120 milioane dolari.

Mita care ar fi fost data de compania suedeza ABB unor oficiali romani - conform declaratiei unui director al firmei, acuzat ca ar fi delapidat din companie 520.000 de euro - ar fi constat in plata unor sejururi in strainatate si achizitionarea unor obiecte in cursul anului 1998.

Parchetul National Anticoruptie (PNA) a demarat formalitatile pentru efectuarea actelor procesuale penale, in cadrul unei Comisii rogatorii, pentru a identifica eventualele fapte de luare de mita ale oficialilor romani la care face referire cetateanul suedez Peter Fallenius - fost manager in cadrul unei divizii ABB in Romania.

Biroul de presa al PNA a informat, ieri, ca, dupa obtinerea acordului de la autoritatile oficiale suedeze, o echipa de anchetatori va merge in Suedia pentru a desfasura activitati de urmarire penala in acest caz.

Procurorii sectiei de combatere a coruptiei din cadrul PNA s-au sesizat din oficiu si au constituit un dosar penal in legatura cu denuntul formulat de cetateanul suedez Peter Fallenius, in fata autoritatilor judiciare de la Stockholm, privind eventuala mituire a unor oficiali romani.

Conform informatiilor aparute intr-un cotidian suedez si preluate de presa de la Bucuresti, Peter Fallenius este cercetat, in stare de arest preventiv, de autoritatile judiciare suedeze, in legatura cu delapidarea sumei de aproximativ 600.000 de dolari. Potrivit presei, Peter Fallenius ar fi negociat, in numele Suediei, recuperarea unei datorii de la statul roman datand din perioada interbelica.

Din aceasta pozitie, cetateanul suedez ar fi oferit, in cursul anului 1998, unor oficiali romani diverse sume de bani, cu scopul de a determina autoritatile de la Bucuresti sa restituie Suediei datoria istorica.

In contradictie cu afirmatiile lui Peter Fallenius, procurorul suedez care a instrumentat cazul a apreciat ca lipsite de credibilitate declaratiile, considerandu-le ca fiind date exclusiv cu titlu de aparare.

Potrivit PNA, afirmatiile lui Peter Fallenius sunt intarite de o alta persoana de origine romana, care ar fi aratat in cursul anchetei de la Stockholm ca sumele de bani invocate (600.000 de dolari) au fost folosite pentru plata unor sejururi in strainatate si procurarea unor obiecte pentru oficialii romani.

De asemenea, avocatul cetateanului suedez anchetat ar fi sustinut ca banii au fost dati in cursul anului 1998, in locuri diferite, atat in Romania, cat si in Suedia, adauga PNA.

In 1998 s-a constituit o echipa interministeriala condusa de secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Valentin Lazea, care sa stabileasca tactica negocierilor pe tema datoriei Romaniei catre Suedia. Din comisie faceau parte specialisti din cadrul Ministerului de Finante, al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Datoria catre Suedia data din anii 1922-1934 si consta in polite, cupoane cu dobanda, bonuri de trezorerie romanesti, precum si din pagubele suferite de statul suedez in urma nationalizarii din Romania anilor 1948-1950. Valoarea datoriei a fost intens discutata dupa 1989 de guvernele celor doua tari, in special in privinta valorii actualizate.

Baza pretentiilor suedeze era un imprumut de 28 de milioane de dolari, acordat statului roman in 1929 in schimbul obtinerii monopolului pentru fabricarea chibriturilor in Romania. Din anul 1993, problema datoriei fata de Suedia a aparut in acordurile stand-by pe care Romania le-a semnat cu Fondul Monetar International (FMI).

In 1997, Mircea Ciumara, ministrul Finantelor de la acea data, a condus tratativele pentru incheierea unui acord cu Suedia privind stingerea datoriei.

In anul urmator, Ciumara a fost acuzat ca ar fi favorizat partea suedeza prin faptul ca a acceptat ca Romania sa plateasca despagubiri de 800 de milioane de dolari, in conditiile in care unul dintre negociatorii lui AB Electro Invest, Mihai Cotfas (roman stabilit in Suedia) a fost colegul sau de facultate.

In 11 septembrie 2001, Parlamentul Romaniei a ratificat Acordul intre Romania si Suedia privind reglementarea pretentiilor suedeze.

Acordul acopera toate pretentiile de orice natura ale partii suedeze referitoare la anumite creante emise in perioada 1929-1934, acte de nationalizare si alte masuri similare ale autoritatilor romane din perioada 1946-1990, care au apartinut total sau partial, direct sau indirect, unor persoane fizice sau juridice suedeze.

Romania a platit suma de 120 de milioane de dolari, in patru transe egale, datoria catre Suedia fiind stinsa in totalitate in anul 2003.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


1616 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by