Ion Iliescu s-a prezentat ieri, insotit de doua persoane pe post de garzi de corp, la Sectia Parchetelor Militare. Fostul sef al statului fusese citat de doua ori sa vina la audierile din dosarul Revolutiei. Iliescu a fost audiat timp de patru ore de catre procurorii militari si a semnat, in prezenta avocatului ales, prima declaratie data acestora in legatura cu evenimentele din decembrie 1989.

La iesire, Iliescu a refuzat sa faca orice comentariu in privinta discutiei cu magistratii. A urcat in masina si a plecat rapid de la Parchet.

Conform informatiilor pe care le detinem, interogatoriul procurorilor militari a vizat mai multe evenimente care au avut loc in acea perioada a sucombarii dictaturii lui Ceausescu, cum ar fi prezenta imediata, in 22 decembrie 1989, la Televiziune, a cetateanului Ion Iliescu, la fostul Comitet Central al PCR, sau la sediul MApN din Drumul Taberei, unde acesta ar fi fost "musafirul" generalului

Victor Athanasie Stanculescu timp de trei nopti. Aceleasi surse ne-au declarat ca un alt aspect despre care fostul "emanat" de la Cotroceni a fost intrebat priveste celebra "Noapte a generalilor" si ticluirea planului de guvernare, pe care Iliescu si l-a adjudecat ca prim autor.

Amnezie la episodul Targoviste

Alte intrebari ar fi vizat macelul de la Ministerul Apararii caruia i-au cazut victime atat col. Trosca cat si oamenii lui chemati sa depisteze "teroristii" pentru care colonelul Ardeleanu (mort suspect) si generalul Nicolae Militaru (decedat si el) solicitasera intariri la sediul Armatei.

Iliescu a fost, la acest capitol, "martor indirect", in sensul ca nu a vazut, dar a stiut anumite date si informatii care i-au parvenit de la Militaru si de la gen. Stefan Gusa. Iliescu ar fi declarat ca toate operatiunile militare au fost coordonate de catre Consiliul Militar Superior, format din generalii Stanculescu, Gusa si Gheorghe Voinea.

Astfel, devine posibila pentru anchetatori conturarea coordonatorilor-faptuitori ai operatiunilor militare. Intrebat despre aparitia in sediul Televiziunii, Iliescu ar fi sustinut ca a fost sunat de catre un prieten care i-ar fi relatat ce se intampla si asa a ajuns acolo.

In ce priveste episodul "Targoviste", se pare ca fostul sef al statului a ocolit cu abilitate subiectul, aratand anchetatorilor ca hotararea s-a luat tot la sediul MApN de catre cei care au format nucleul armatei.

Interesant este faptul ca, in urma cu o saptamana, senatorul PSD Ion Iliescu declara, referindu-se la eventuala sa audiere in procesul Revolutiei, ca in acest caz nu are ce sa evite sau sa omita. "Am scris despre revolutie nu stiu cate carti, le dau bibliografie sa se puna in primul rand in tema cu toate aceste chestiuni. Sunt lucruri pe care le-am relatat cand aveam memoria mai proaspata.

Au trecut 15 ani de atunci, dar nu evit niste intalniri cand voi avea timpul necesar", declara Iliescu.

In dosarul Revolutiei au fost audiati pana acum generalul (r) Iulian Vlad (fost sef al Departamentului Securitatii Statului), Virgil Magureanu (fostul sef al Serviciului Roman de Informatii) si generalul (r) Victor Athanasie Stanculescu. In acest dosar, procurorii militari l-au pus recent sub acuzare pe generalul (r) Stanculescu.

Reexaminarea dosarelor, ceruta de revolutionari

La inceputul anului, membri ai Asociatiei 21 Decembrie 1989 Bucuresti au avut o intrevedere cu conducerea Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, careia i-a solicitat reexaminarea unor dosare privind revolutia din '89, cauze care nu au fost inaintate instantelor.

Referindu-se la aceasta intalnire, Ministerul Public informa atunci ca Asociatia 21 Decembrie 1989 Bucuresti a depus si o cerere in acest sens la Sectia Parchetelor Militare, precum si doua casete inregistrate in timpul revolutiei, in Capitala.

Drept urmare, conducerea Ministerului Public a dispus ca doi procurori din cadrul Sectiei Parchetelor Militare "sa verifice cauzele in discutie si sa dispuna masurile legale". Evenimentele petrecute in decembrie 1989 au fost cercetate de procurori in mai multe dosare.

Printre acestea, in perioada 1996-2000, la Sectia Parchetelor Militare a fost constituit un dosar in care s-au declansat cercetari in legatura cu uciderea a 86 de persoane, la Televiziune, precum si cu evenimentele de la sediul Radiodifuziunii, din decembrie 1989.

Dar, acest dosar nu a mai fost finalizat dupa ce generalul Dan Voinea a fost schimbat de PSD, in 2001, de la carma Sectiei Parchetelor Militare.

In timpul evenimentelor din decembrie '89, atat pe postul national de televiziune, cat si pe cel de radio, se anunta ca diverse cladiri sau chiar sediul celor doua institutii sunt atacate de teroristi, iar cei care faceau anunturile chemau oamenii sa-i apere.

Zvonurile ajunse in randul celor care aparau cladirile ii determinau pe acestia - speriati sa nu fie atacati si ucisi de teroristi - sa traga in civili sau militari considerati suspecti. Persoanele considerate a fi teroristi erau descrise ca fiind barbati mai bruneti, nerasi sau cu barba, imbracati sport, in combinezoane si incaltati cu bocanci.

In zilele revolutiei, Radioul a chemat oamenii la moarte, in conditiile in care cladirea nici nu era atacata, afirma magistratul militar Dan Voinea, fost sef al Sectiei Parchetelor Militare, la sfarsitul anului 1998.

Magistratul facea aceasta afirmatie la lansarea unui volum de transcrieri selective a emisiunilor radiofonice difuzate de Radio Romania si de radiourile straine in perioada 17-25 decembrie 1989.

Lista rusinii

Pe 19 ianuarie, liderii unor asociatii de revolutionari s-au intrunit la sediul "Asociatiei 21 Decembrie 1989 Bucuresti", pentru a da publicitatii o "lista a rusinii", continand numele celor care s-ar face vinovati de mortii si ranitii din decembrie 1989.

Presedintele asociatiei, Teodor Maries, a solicitat atunci demisia generalului magistrat Samoila Joarza, seful Sectiei Parchetelor Militare, pentru ingroparea dosarelor revolutiei vreme de 15 ani:

"Cerem demisia acestui batranel obosit, supranumit generalul NUP, sa nu-l mai impiedice pe generalul Dan Voinea din ancheta, sa-l lase sa-si faca echipa, nu sa-l puna sa faca ancheta intr-o camaruta cu alti doi colegi de birou, doi turnatori. Sa plece la vila lui si sa ne lase in pace!".

Pe lista intocmita de asociatiile de revolutionari figureaza capi ai Armatei si fostei Militii, precum gen.

Eugen Badalan (seful Armatei, caruia i s-a cerut public demisia), coloneii Viorel Croitoru (fost sef al Politiei Sector 1) si Gheorghe Sporeanu (fost sef al Politiei Ilfov), generalii de armata Florin Csaba, Florin Gheorghiu, Mihai Popescu si Constantin Degeratu (actual consilier prezidential).

Nici fostul sef al statului, Ion Iliescu si nici fostul premier Petre Roman nu au fost "iertati", ca, de altfel, si numerosi falsi revolutionari despre care s-a dezvaluit ca au primit terenuri de zeci de mii de dolari in zona lacului Snagov.

Asociatiile bucurestene "21 Decembrie" si "Jilava '89" l-au inclus pe "lista rusinii" si pe chestorul de politie Toma Zaharia, fost secretar de stat in MAI.

Iliescu era dornic sa mearga la Parchet

La inceputul lunii februarie, fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, afirma ca se va prezenta la Parchetul General daca va fi citat ca martor in dosarul evenimentelor din decembrie 1989. "Nu am nici o retinere sa lamurim impreuna (cu anchetatorii care investigheaza dosarul revolutiei, condusi de procurorul militar Dan Voinea - n.r.) niste lucruri", a precizat el.

Liderul PSD a mentionat ca a sprijinit intotdeauna cercetarile referitoare la Revolutia din 1989, indiferent in ce situatie s-a aflat". In opinia fostului sef al statului, este "inexact" sa se afirme ca nu a existat raspundere penala pana la aceasta ora, ca nimeni nu a fost condamnat definitiv si ca nimeni nu ispaseste o pedeapsa definitiva pentru faptele comise in decembrie 1989.

El a amintit, in context, ca "principalii responsabili, sotii Ceausescu, au fost nu numai condamnati, ci si executati" si ca, in ceea ce priveste persoanele aflate in viata, "toti membrii Comitetului Executiv au avut un proces si au existat cativa militari de la Timisoara, Cluj si Sibiu carora li s-au intentat procese".

Magureanu, audiat in februarie

Pe 8 februarie, fostul director al Serviciului Roman de Informatii, Virgil Magureanu, a fost audiat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu dosarul privind evenimentele din decembrie 1989.

El a declarat, dupa terminarea discutiilor avute cu procurorii militari, ca succesiunea evenimentelor din decembrie 1989 era cunoscuta din timp de marile puteri, dar ca parbusirea regimului lui Ceausescu s-a stabilit in Romania.

Dupa o ora si jumatate de audieri in prezenta procurorului Dan Voinea, Magureanu a iesit si a declarat ca discutiile au fost "de ordin general, cu privire la modul in care s-au desfasurat evenimentele". "Discutiile au vizat mai ales evenimentele dupa ce am aparut la Bucuresti, dupa o escala la Zalau, unde fusesem trimis cu ordinul expres sa nu raman in Bucuresti.

Ordinul fusese dat cu mult inainte", a spus fostul sef al SRI. El a negat ca ar fi stiut foarte multe in legatura cu modul in care urmau sa se desfasoare evenimentele din decembrie 1989, dar a spus ca si-a cumparat in decembrie biletele pentru a veni in Bucuresti.

Magureanu a declarat ca a ajuns in Capitala in 23 decembrie 1989 si ca s-a dus direct la Televiziune, fara a spune care a fost motivul pentru care a ales sa mearga acolo.

Fostul sef al SRI a descris atmosfera din acele zile ca pe una "confuza". "Desi stiam ca se produc evenimente ireversibile pentru Romania, nu cred sa fi existat vreun grup de persoane care sa fi regizat in vreun fel evenimentele. Modul in care s-a prabusit regimul comunist in Romania s-a stabilit in Romania.

Totodata, Moscova si marile puteri stiau despre ce se intampla in Est si Sud Est", a mai adaugat Magureanu.

"Multi si cunoscuti", implicati in evenimentele din '89

In legatura cu rolul sau in acea perioada, Magureanu a spus ca acesta a fost "un rol al oricarui om de pe strada". "Nu mi s-a atribuit un rol anume. Mi-am asumat rolul pe care am considerat ca trebuie sa-l aiba orice persoana, atunci cand trebuie clarificate niste evenimente si conturate niste raporturi specifice pentru echilibrarea situatiei".

Referitor la modul in care au descurs cercetarile cu privire la implicarea unor persoane in evenimentele din decembrie 1989, Magureanu a spus doar ca "inca se fac cercetari pentru stabilirea raspunderii, au fost comisii parlamentare, unele publice, altele in dosarele Parchetelor, au fost procese".

Totodata, Magureanu a spus ca mai exista inca destule momente in legatura cu care raspunderea nu a fost inca stabilita.

Intrebat in legatura cu implicarea unor oameni de pe scena politica actuala in evenimentele din decembrie 1989, Magureanu a precizat ca "sunt destul de multi, si cunoscuti". Magureanu a refuzat sa faca vreo mentiune cu privire la cine a fost personajul cheie al acelor zile.

Magureanu a negat ca el ar fi un martor-cheie in dosar, pentru ca "nu a contribuit la determinarea cursului acelor evenimente".

Stanculescu, pus sub acuzare

Pe 17 februarie, a fost randul generalului Victor Athanasie Stanculescu sa se prezinte la Parchet. Insa, in cazul acestuia, au fost incepute cercetarile prealabile ce vizeaza infractiuni de instigare si complicitate la omor si vatamare corporala. Convocat pentru a fi audiat in legatura cu aceste evenimente, Stanculescu a venit la Parchet fara aparator, asa ca a fost rechemat saptamana urmatoare.

"Dupa 15 ani, memoria, imaginile si detaliile se mai estompeaza", a declarat generalul ziaristilor, la iesirea de la intalnirea cu magistratul Dan Voinea, de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului instantei supreme.

Athanasie Stanculescu a adaugat ca, in timpul intalnirii, i-a sugerat procurorului militar sa cumpere cartea "Generalul Revolutiei cu piciorul in ghips", pe care a lansat-o in data de 1 februarie.

Cartea cuprinde marturii ale generalului despre Revolutia din decembrie 1989 si schite de portret pe care acesta le realizeaza unor oameni precum Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Magureanu si Corneliu Coposu.

Victor Atanasie Stanculescu sustine, in cartea-interviu, ca fostul presedinte Ion Iliescu "a manevrat cu inteligenta" deciziile in procesul Stanculescu-Chitac, aratand ca fostul procuror general Tanase Joita "nu facea recursul in anulare de capul lui".

Stanculescu mai relateaza cum, dupa Revolutie, relatiile sale cu Iliescu s-au racit, dar apreciaza faptul ca fostul presedinte l-a ajutat indirect in timpul procesului.

Pe 1 martie, generalul in rezerva Victor Athanasie Stanculescu a fost pus oficial sub acuzare, dupa ce procurorii militari l-au audiat pentru a doua oara.

Este "un dosar scos de la dospit", a spus atunci Stanculescu despre aceasta cauza, la intrarea la intalnirea pe care a avut-o cu procurorii militari.

Generalul Stanculescu a declarat ca stie ca acest dosar a fost declansat in baza plangerii inaintate procurorilor de catre membri ai Asociatiei 21 Decembrie 1989 Bucuresti.

Generalul Stanculescu a sosit, de data aceasta, insotit de avocatul sau, astfel ca magistratii militari i-au adus la cunostinta invinuirile ce ii sunt aduse: complicitate si instigare la omor si instigare la vatamare corporala.

Adina ANGHELESCU, Marius BATCA