Dupa Viorel Lis si patru fosti ministri in "Spaga suedeza"?

de     Evenimentul Zilei
Joi, 24 martie 2005, 0:00



"Pionul" Lis - acuzat de luare de mita, urmeaza nume mult mai grele
Fostul primar al Capitalei si fostii ministri ai finantelor Mircea Ciumara si Daniel Daianu sint audiati azi la PNA


In afacerea "Spaga suedeza" sint implicati, in afara lui Viorel Lis, inca patru "foarte inalti oficiali". Aceasta este declaratia facuta procurorilor suedezi de catre Peter Fallenius. "Inalti, inalti oficiali", conform procurorului Martin Tiden, care ne-a citat din declaratiile lui Fallenius.

Aceasta exprimare ar putea insemna ca patru ministri din cabinetul Victor Ciorbea sau din guvernul Radu Vasile (ori demnitari asimilati cu aceste functii) au beneficiat de fonduri oferite, sub o forma sau alta, de Peter Fallenius, manager pe atunci la divizia din Romania a concernului suedezo-elvetian ABB.

Mircea Ciumara, fost ministru de finante si apoi al industriilor, sustine ca aceasta formula poate desemna nu neaparat ministri, ci si "directori din ministere". Pe vremea cind era primar, Viorel Lis a semnat un contract cu ABB si a cerut trecerea la Municipalitate a centralelor termice, obiective vizate de companie, potrivit informatiilor anterioare.

Viorel Lis si fostii ministri de finante Mircea Ciumara si Daniel Daianu sint audiati astazi la PNA.

Afacerea "Spaga suedeza" a luat amploare in ultimele zile. La Stockholm a inceput procesul lui Peter Fallenius, fost manager al ABB. Acesta a declarat in instanta ca, in 1998, a mituit cu 4,8 milioane coroane (600.000 dolari la acea vreme) cinci inalti oficiali romani. A dat si un prim nume: Viorel Lis, primar al Capitalei in 1998.

ABB preluase de la statul suedez negocierea datoriei istorice pe care Romania o avea de achitat Suediei. Cealalta varianta este ca Fallenius, care a plimbat banii prin doua off-shore-uri, in care este implicat si cetateanul roman Mihai Cotfas, a oprit banii pentru el, iar acum incearca sa le justifice lipsa. Cotfas, cercetat in libertate, sustine aceasta varianta.

Banii ajunsi la "off-shore"-uri erau pentru "consultanta" in vederea recuperarii datoriei.

Viorel Lis, primul indicat

Peter Fallenius a sustinut la tribunal ca primaria condusa de Lis desfasura negocieri pentru ca o parte din datoria catre statul suedez sa fie convertita in participatiuni la termocentrale din Capitala.

Viorel Lis a recunoscut pentru EVZ ca a fost in Suedia pe banii AB Electroinvest (divizie ABB) "pentru a vedea un proiect de centrala".
In perioada respectiva, suedezii erau cu ochii pe termocentralele din Romania, a caror retehnologizare putea aduce profituri de sute de milioane de dolari.

Concluzia celor care au urmarit cazul in acea vreme este ca ABB, care negocia datoria in numele statului suedez, viza atit recuperarea datoriei, cit si afaceri profitabile, in contul unei parti din banii datorati de tara noastra.

Aceste variante au fost vehiculate de ambele parti in perioada negocierilor.

Proiect in Romania

In 1997, intr-o scrisoare adresata de ministrul finantelor Mircea Ciumara omologului suedez Erik Asbrink, Romania se angaja sa accepte pretentiile suedeze, partea romana promitind investitii de 100 milioane de dolari in Centrala Termoelectrica Bucuresti Nord, ce urma sa fie cedata firmei AB Electroinvest, precum si o parte din Electroputere Craiova.

Lis si reprezentantii ABB semnau, in ianuarie 1999, contractul de concesiune a trei hectare din Capitala pentru constructia unei centrale electrotermice, CET Bucuresti Nord-Est, proiect evaluat la 200 de milioane de dolari. Contractul fusese aprobat printr-o hotarire a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Pretul era de 150.000 de dolari anual, timp de 30 de ani.

Lis anunta si semnarea unui contract care ar fi insemnat debutul constructiei efective. In final, proiectul nu s-a mai realizat.

Lis si Ciumara

La semnarea primului contract, primarul Lis declara ca sustine trecerea CET-urilor la Municipalitate, din administrarea CONEL. Ideea trecerii centralelor sub palaria lui Lis era sustinuta de Mircea Ciumara, in anul 1998. Ciumara trecuse, de citeva luni, de la Finante la Ministerul Industriilor. Aceasta din urma institutie avea in subordine RENEL, viitorul CONEL.

Intr-o discutie telefonica a reporterilor EVZ cu Mircea Ciumara, in urma cu citeva zile, acesta spunea: "Daca s-a luat mita in acest caz undeva, singurul loc de care s-ar fi putut lega ar fi fost Centrala termica Bucuresti-Nord". Reporterii EVZ au insistat pentru explicatii, moment in care Ciumara a spus: "Incercati la primarie!". Initial, EVZ nu a publicat aceasta declaratie.

Ea capata insa greutate dupa ce Fallenius l-a indicat pe Lis drept unul dintre beneficiarii "spagii suedeze", iar Lis a recunoscut ca a fost in Suedia pe banii ABB.

Cercetati in alte cazuri

Doi dintre cei care au sustinut proiectul au probleme cu justitia. Gheorghe Dabela, sef al RADET in perioada respectiva, este judecat in cazul "mita la RADET", acuzat ca a luat bani pentru a favoriza un investitor german. Vasile Chirila, sef de cabinet al primarului Lis, a fost pus sub acuzare in 2004, suspectat de fraude pe Legea de retrocedare a imobilelor nationalizate.

Lis: "In Suedia am fost cu delegatia de la primarie"

Viorel Lis a declarat, ieri, pentru radio Info Pro, ca nu a luat mita din Suedia si ca deplasarea in aceasta tara a facut-o in cadrul unei delegatii oficiale de la primarie. El a sustinut ca nu are nici o legatura cu negocierile pentru rambursarea datoriei Romaniei fata de Suedia.

Fostul primar a precizat ca nu stie cine sint oficialii romani implicati care ar fi luat mita pentru ca "la guvern se discuta de datoriile Romaniei, nu la primarie".

In interviul acordat EVZ, el a admis ca a fost in Suedia pe banii firmei AB Electroinvest. Surse care au participat la negocieri ne-au declarat ca in perioada 1997-1998 discutiile au fost purtate in primul rind de Ministerul Finantelor. "A fost si la guvern, si la primarie, si la alte institutii", ne-a spus un fost oficial implicat.

Ciumara: "Ca l-ati bagat pe Lis, se confirma ce am zis eu"

L-am sunat din nou pe Mircea Ciumara, fost ministru al finantelor si, ulterior, al industriilor in perioada cind concernul ABB negocia recuperarea datoriei istorice. Legaturile dlui Ciumara cu Suedia, in general, si cu Mihai Cotfas sint de notorietate: un baiat al fostului ministru a studiat in Suedia, si fostul demnitar recunoaste ca este prieten de 40 de ani cu finul sau, Cotfas.

Ev. Zilei: Buna ziua, domnule Ciumara. De la "Evenimentul zilei" va deranjam, pentru un scurt interviu.
Mircea Ciumara: Sunati-ma va rog peste o ora, ca sint la frizer, ma barbieresc.

Ev. Zilei: Revenim peste o ora.

Domnule Ciumara, cind s-a pus pe tapet problema returnarii datoriei catre Suedia si cum a ajuns dl Mihai Cotfas sa consilieze concernul ABB?

Mircea Ciumara: De cind vreti sa incep, din 1950?

Ev. Zilei: Nu. Dupa ‘89.
Mircea Ciumara: La un moment dat s-a negociat cu Vacaroiu. Suedezii au cerut peste 3 miliarde de dolari si Vacaroiu n-a acceptat. In 1997,i-am trimis o scrisoare omologului meu suedez prin care il anuntam ca intentionam sa reluam negocierile.

Cu doua scopuri: ca atunci cind vine FMI-ul sa le aratam ca nu de noi depinde rezolvarea, si ca sa negociez direct cu guvernul, nu cu ABB, care cumparase 98 la suta din creante.

La care guvernul suedez ne-a comunicat ca ABB detine titlurile de valoare, ABB negociaza.

Ev. Zilei: Acum citeva zile ne-ati spus la telefon ca, "daca a fost vreo mita sa cautam la CET Nord si la primarie".
Mircea Ciumara: Eu stiam ca ABB era interesat sa preia repararea CET Nord. Atunci cind am auzit de chestia cu spaga am zis "dom’le, nu de recuperarea datoriei este vorba, ci si de niste proiecte de investitii". Si acum, ca l-ati bagat pe Lis... se confirma ce am zis eu.

Ev. Zilei: Nu l-am bagat noi, Fallenius a spus ca i-a dat spaga. Ce se confirma?
Mircea Ciumara: Ca daca e vorba de vreo mita nu este pentru recuperarea datoriei, ci pentru niste investitii in Romania. Dar daca a mers in Suedia sa vada niste centrale, este mita? Sau nu?

Ev. Zilei: Dar, in momentul in care vicepresedintele unei corporatii multinationale de anvergura ABB declara in instanta ca a dat spaga 600.000 de dolari pentru cinci foarte inalti oficiali romani, printre care si fostul primar al Bucurestiului, este mita? Sau nu?
Mircea Ciumara: Eu nu exclud, sa se lamureasca Lis... Dar eu am citit in presa de niste excursii, niste haine... Hai sa fim seriosi!

Ev. Zilei: Nu doar haine, ci si cadouri. Un ceas Vacheron Constantin costa 50.000 de dolari. Si este doar un ceas.
Mircea Ciumara: Aaa, cadouri... nu mai continui...

Ev. Zilei: Dar nu este numai Lis. Fallenius mai spune de patru "inalti, inalti, oficiali", ne-a declarat procurorul care se ocupa de caz. Adica membri ai guvernului.
Mircea Ciumara: Daca ziceti "inalti, inalti oficiali", deja ati coborit pina la director de minister.

Ev. Zilei: Deci marja este intre director de minister si ministru. Acum vrem sa clarificam relatia dumneavoastra cu Mihai Cotfas. Explicati-ne ecuatia asta: Fallenius ii vireaza lui Cotfas 600.000 de dolari, spune ca au reprezentat mita pentru cinci "inalti, inalti oficiali romani", Cotfas nu comenteaza, iar el este prietenul dumneavoastra de 40 de ani si fin de cununie.
Mircea Ciumara: In ‘98 nu mai eram ministru de finante, eram la industrii, nu mai aveam tangente cu subiectul asta.

Ev. Zilei: Dar banii au fost virati de Fallenius in contul prietenului dumneavoastra Cotfas.
Mircea Ciumara: Asta arata foarte urit. Dar eu am citit in presa ca Mihai Cotfas a pastrat banii.

Ev. Zilei: Nu, a pastrat doar o parte din bani.
Mircea Ciumara: Dom’le, aici trebuie sa vezi actu’... pe ce baza a pastrat el sute de mii de dolari.

ABB Romania spune ca nu are treaba cu firma-mama din Suedia

Ioana Oprea, directorul de comunicare al ABB Romania, ne-a declarat ieri ca filiala de la noi nu are legatura cu cea din Suedia si ca nu poate spune nimic despre scandalul "spagii suedeze". "Urmarim ce scrie in ziare despre procesul lui Fallenius, dar nu avem nici o legatura cu cazul", a spus Oprea.
Aceasta a mai declarat ca Peter Fallenius "nu a lucrat pentru ABB Romania".

Afaceri la limita legii

Fostul primar al Capitalei, Viorel Lis, a fost banuit de mai multe ori ca a patronat afaceri la limita legii, dar nu a fost acuzat oficial. El a impartit case din fondul primariei, inclusiv prietenei sale, Oana Ungureanu. Recent, un post de televiziune national a prezentat mai multe case care se afla in prezent in posesia lui Lis.

Casa in care locuieste in Bucuresti este insa pe numele prietenei sale.
Viorel Lis a fost membru al PNTCD din 1990. A fost viceprimar al sectorului 2 si primar al Capitalei, membru in Comitetul de Conducere al partidului si presedinte al Federatiei Municipiilor din Romania.

Dupa ce a fost fortat sa paraseasca PNTCD, Lis si-a creat un partid, Noua Generatie. A mai candidat la postul de primar al Bucurestiului, de mai multe ori, insa fara succes. Ulterior partidul a ajuns sub conducerea lui Gigi Becali..

Filmul evenimentelor

1997: Incep negocierile pentru plata datoriei Romaniei catre Suedia.
1998-2000: Nu se ajunge la o intelegere privind plata datoriei, cu toate ca au loc mai multe runde de discutii

2001: Premierul Adrian Nastase ajunge la un acord cu omologul sau suedez privind plata datoriei. Este negociata o suma de 120 milioane dolari.

Decembrie 2003: Cel mai mare cotidian suedez, "Dagens Nyheter", a publicat primele documente indicind faptul ca firme apartinind lui Peter Fallenius si Mihai Cotfas au primit bani de la compania ABB pentru a oferi "consultanta" pentru recuperarea datoriei.
Ianuarie 2004: Procurorii sudezi incep cercetarile.

14 februarie 2005: Este arestat Peter Fallenius, fostul manager la ABB.
15 martie 2005: Fallenius declara presei suedeze ca a mituit oficiali romani. Conform unui oficial de origine romana al ABB, mita s-ar fi dat si in calatorii si cadouri.

22 martie 2005: Incepe procesul fostului manager al ABB. Acesta spune ca ar fi mituit cinci oficiali romani. Da primul nume. Fostul primar al Capitalei. Viorel Lis. Acesta neaga, dar admite ca a fost in Suedia pe banii ABB.

Daniel Neamu, Andrei Badin, Calin Cosmaciuc






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


172 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by