La Gala Societatii Civile am fost intrebata de un reprezentant al asociatiei care reprezinta victimele accidentelor rutiere de ce problema lor nu ajunge in presa. Ieri, acelasi domn a adus la redactie un memoriu si m-a rugat sa anunt ca vor protesta in fata CSM.
Vorbim despre circulatia rutiera fie in termeni abstracti, strategii, infrastructura, fie in statistici, morti, raniti, masini avariate. De cele mai multe ori, uitam ca in spatele acestora sint oameni, victime sau urmasi.
Avem o serie de politici publice privind circulatia rutiera: fonduri pentru repararea drumurilor, proiecte pentru autostrazi, educarea soferilor si a viitorilor soferi, toate elaborate sub comandamentul preventiei. In fundal insa, exista oameni pentru care aceste politici publice vin prea tirziu.
Mai mult decit atit, ei spun ca au ajuns victime ale Justitiei si ale comunitatii in care traiesc, ignorate, marginalizate. De Ziua Mondiala a Victimelor Rutiere, ei au organizat o expozitie-manifest „Accidentul de circulatie, actul de justitie si coruptia" prin care au incercat sa atraga atentia asupra permisivitatii justitiei fata de autorii accidentelor.
Initiatoarea expozitiei, Cornelia Galavan, ea insasi o victima a unui accident rutier, a demonstrat ca in cazul ei decizia judecatoreasca a fost viciata de o expertiza falsa. Cunoastem cazuri de persoane importante care au scapat doar cu un scandal de presa dupa ce au omorit oameni.
Victimele accidentelor rutiere au inaintat memorii, au propus amendarea unor legi, s-au implicat, desi multe dintre ele au ramas cu traume sau dizabilitati. Aceasta asociatie este necunoscuta si probabil alte multe ca ea.
Dar aceste mici organizatii care nu sint in lumina reflectoarelor, dar care reprezinta societatea civila, ne influenteaza si noua viata, in bine. De aceea merita sa le cunoastem.
