Dr. Harald Alexandrescu, cel care coordoneaza de mai bine de 20 de ani Observatorul Astronomic Municipal "Amiral Vasile Urseanu", isi aminteste despre cum a ajuns inocenta "ora de vara" un simbol al comunismului si ne recomanda ce minuni putem urmari pe cer in urmatoarea perioada.

Jurnalul National: De cand a fost introdusa in Romania trecerea la "ora oficiala"?

Harald Alexandrescu: In anul 1875, un inginer canadian a propus instituirea Conventiei fuselor orare. Uniunea astronomica internationala a aprobat-o in 1890. De atunci este valabila si in Romania. Potrivit Conventiei, Pamantul este impartit in 24 de fuse. Ora legala a fiecarui fus este cea data de meridianul sau central.

In acest sistem, toate ceasornicele din lume indica, la un anumit moment, acelasi minut si aceeasi secunda. Trecerea de la un fus la altul se efectueaza prin adaugarea sau scaderea unei ore intregi.

Masurarea timpului se face dupa Meridianul Greenwich, din Marea Britanie, sensul pozitiv fiind indreptat spre Est. Se disting astfel orele Europei Occidentale, ale Europei Centrale si ale Europei Orientale. Aceasta din urma este si ora legala a tarii noastre.

In ce an a adoptat tara noastra ora de vara?

Harald Alexandrescu: In 1979, prin decret prezidential, s-a instituit ora de vara. Intamplator, decizia a fost urmata la numai doua saptamani de alt decret de-al lui Ceausescu, acela cu circulatia masinilor pare si impare, in functie de zi.

Din cauza asta, imediat dupa Revolutie au fost foarte multe voci care au cerut sa se renunte la ora de vara, pentru ca... este o masura luata de Ceausescu.

O stangacie, bineinteles, pentru ca ora de vara a fost adoptata atunci in toata Europa, n-a fost nici pe departe ideea lui Ceausescu. In 1997 s-a schimbat textul decretului initial, cand revenirea la ceea ce numim ora de iarna se facea in ultima duminica din luna septembrie, cu varianta actuala – revenirea la ora de iarna este ultima duminica din octombrie.

Dupa aceasta regula functioneaza toate tarile din Uniunea Europeana. O precizare: din punct de vedere legal, se spune asa – ora de vara, de la sfarsitul lui martie pana in ultima duminica din octombrie. In rest nu se spune ora oficiala de iarna, ci timp legal roman. Este impropriu sa spui ora oficiala de iarna.

Care este scopul trecerii la ora de vara?

In lunile de vara, cand durata zilei atinge valoarea maxima de 15 ore si 30 de minute si cand, de exemplu, in preajma solstitiului, Soarele rasare conform orei legale la 04:30 si apune la ora 20:00, mentinerea fusului orar, adica a timpului legal, creeaza o nesincronizare intre posibilitatile folosirii optime a luminii naturale si orele de rasarit si de apus ale Soarelui.

Pentru optimizarea folosirii luminii naturale si reducerea iluminatului artificial, in consens si cu cerintele biologice ale organismului uman, in multe tari a fost adoptata ora oficiala de vara. Aceasta este avansata cu o ora fata de ora legala.

Este organismul uman influentat de aceasta trecere?

Nu putem vorbi de o influenta, insa este adevarat ca organismul are nevoie de ceva timp pentru acomodare, ca si in cazul diferentelor de fus orar, cand vii dintr-o tara cu alta ora locala. Acomodarea nu dureaza insa mai mult de o saptamana.

Ce ne sfatuiti sa urmarim pe cer in aprilie?

Luna viitoare, Jupiter se va vedea superb pe cerul de seara. Va fi cel mai stralucitor corp ceresc vizibil. Jupiter se gaseste in Constelatia Fecioara, nu departe de Steaua Spica, cea mai importanta a constelatiei. Venus inca nu se vede, deoarece a fost in conjunctie cu Soarele, dar o vom putea urmari in curand pe cerul de dimineata.

Tot dimineata va incepe sa se vada si Marte, in Constelatia Capricornului. Pe cerul de seara se va mai putea urmari si Saturn. La 18 aprilie, Jupiter, care se va afla in opozitie cu Soarele, se va putea vedea toata noaptea. Cel mai important eveniment astronomic al anului va fi la 3 noiembrie, cand din Romania se va putea vedea eclipsa inelara de Soare – o eclipsa partiala.

Care au fost evenimentele astronomice imprevizibile ale secolului al XX-lea, inceputul secolului al XXI-lea?

Surprizele cele mai importante au fost aparitiile unor comete: Hyakutaki (in 1996) si Hale-Bopp (descoperita in 1995) – un deliciu pentru toti privitorii cerului. Noi, cei de la Observator, am fost printre fericitii care au putut urmari reintoarcerea celebrei Comete Halley, in 1985 si 1986.

Anul 1986 a fost tragic

Puteti lega aceste aparitii de anumite evenimente care au marcat istoria omenirii?

Anul 1986 a fost tragic, insa refuz sa fac vreo legatura intre ce s-a intamplat si Cometa Halley. In ianuarie a fost accidentul navetei Challenger, cand au murit sapte astronauti. In acelasi an, in India, la Bhopal au murit 2.000 de oameni, in urma unei emanatii de gaz toxic. La sfarsitul lui aprilie am plecat cu un grup de 25 de cercetatori la Babele, de unde urmaream Cometa Halley.

In acea perioada se putea observa cel mai bine de acolo. Si la 1 mai am primit vestea ca este alarma chimica grava – explodase centrala de la Cernobil. Ne-a anuntat cel de la statia meteorologica. Am coborat a doua zi cu telecabina, pe un vant care simteam ca ne da peste cap. Era sa ne izbim de stalpi.

Influenteaza miscarile planetelor bioritmul?

Nu exista nici un fel de dovezi in acest sens. Se pare ca ar exista o perioada de interdependenta intre ciclul menstrual al femeilor si perioada de succesiune a fazelor Lunii. Nu sunt date care sa dovedeasca acest lucru, dar puteti sa o luati ca pe o constatare. Pot sa va spun insa despre un fenomen ciudat.

In 5 mai 2000, cand s-au aliniat planetele, influenta mareica asupra Pamantului nu depasea 0,028 mm – ceea ce este foarte putin. De exemplu, la Bucuresti, influenta mareica obisnuita este de aproape jumatate de metru.

CV

# Harald Alexandrescu s-a nascut in 1945, in Portugalia, unde familia sa se refugiase (tatal fusese viceconsulul Romaniei la Barcelona, in Spania); se intorc in tara in 1947

# A urmat facultatea de Matematica-Mecanica, Sectia Astronomie; este doctor in matematici; specialist in dinamica spatiala

# 1968-1977 – cercetator stiintific la Institutul astronomic al Academiei Romane

# 1977-1984 – cercetator stiintific la Institutul de geodezie

# Din 1984, coordonator al Observatorului Astronomic Municipal "Amiral Vasile Urseanu"

# In 2004 i s-a conferit Ordinul "Meritul cultural", in gradul de Ofiter, categoria F – "Promovarea culturii"

# Este autorul a mii de lucrari si articole de specialitate Nu a fost niciodata membru al partidului comunist